Foşti oficiali din Europa de Est, îngrijoraţi de excluderea regiunii din politicile americane

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Foşti oficiali din Europa de Est, îngrijoraţi de excluderea regiunii din politicile americane

Externe 17 Iulie 2009 / 00:00 367 accesări

Europa Centrală şi de Est nu se mai află în centrul preocupărilor SUA, la 20 de ani de la căderea comunismului, susţin cu îngrijorare 22 de foşti oficiali din această regiune, între care şi fostul preşedinte român Emil Constantinescu, într-o scrisoare adresată administraţiei Obama, publicată de ediţia electronică a cotidianului polonez ”Gazeta Wyborcza”. Scrisoarea este semnată de 22 de intelectuali - foşti şefi de stat, premieri, consilieri prezidenţiali, ambasadori, miniştri ai Afacerilor Externe, ai Apărării din România, Letonia, Cehia, Ungaria, Lituania, Estonia, Bulgaria şi Polonia. În opinia lor, ”această abordare este prematură, deoarece nu toate merg bine în regiune şi nici în relaţia transatlantică”. Cei 22 de oficiali afirmă că ”există o nervozitate în regiune, din cauza crizei economice”, dar şi că ”nori de furtună încep să se adune la orizontul politicii externe”, referindu-se la aşteptarea rezultatului investigaţiilor Comisiei Europene privind războiul ruso-georgian. Ei sînt de părere, de asemenea, că NATO este mai slabă în prezent decît la momentul în care ţările lor s-au integrat în Alianţă, exprimîndu-şi îngrijorarea cu privire la percepţia populaţiei din ţările lor, care se întreabă dacă NATO va fi capabilă şi va dori să intervină în favoarea ţărilor lor, în viitoare crize.

Semnatarii recunosc faptul că popularitatea şi influenţa Americii au înregistrat un declin în multe dintre ţările lor, unii dintre lideri plătind, de asemenea, ”preţul pentru nepopularul război din Irak”, lucru ce va determina în viitor mai multă prudenţă în asumarea unor riscuri politice pentru susţinerea SUA. Ei afirmă, în schimb, că UE a devenit factorul şi instituţia majoră din viaţa lor, mai importantă decît legăturile cu SUA, lucru ce ar putea conduce în viitor la declinul parteneriatelor acestor ţări membre la UE cu Washingtonul. Astfel, ”reinventarea relaţiilor transatlantice dintre SUA şi Europa” este, în opinia acestora, o necesitate. Pentru realizarea acestei necesităţi, semnatarii scrisorii propun o serie de etape. Ei propun ca primă etapă ”reafirmarea de către SUA a vocaţiei sale de putere europeană şi angajarea sa totală pe continent”, cea de-a doua propunere fiind ”renaşterea NATO ca cea mai importantă legătură de securitate SUA-Europa, impunîndu-se, de asemenea, o regîndire a funcţionării Consiliul NATO-Rusia şi revenirea la practica dialogului de pe poziţii coordonate”. În al treilea rînd, în legătură cu scutul american antirachetă, cei 22 de oficiali consideră că, în pofida părerilor diferite ale ţărilor din regiune, planul nu trebuie abandonat de dragul Moscovei, acesta fiind considerat în unele ţări un nou simbol al credibilităţii şi angajamentului Americii faţă de această zonă. În al patrulea rînd, considerînd că NATO nu este suficientă, aceştia doresc relaţii strategice SUA-UE mai bune şi mai ample. Cea de-a cincea etapă vizează securitatea energetică, ei fiind de părere că ameninţările la adresa alimentării cu energie au impact asupra suveranităţii politice a naţiunilor lor şi statutului de membre NATO, cerînd SUA să se implice în această problemă alături de UE.

În al şaselea rînd, foştii oficiali cer SUA consolidarea legăturilor umane, subliniind că regimul de vize este o piedică în acest sens. Ei consideră absurd că România şi Polonia, cele mai mari susţinătoare ale SUA din regiune şi care contribuie substanţial la războaiele din Irak şi Afganistan, nu beneficiază de eliminarea vizelor, cerînd direct preşedintelui Obama să facă o prioritate din soluţionarea acestei probleme. În finalul scrisorii, cei 22 de oficiali conchid că venirea noii administraţii americane a creat mari speranţe în ţările lor, privind o renaştere a relaţiilor transatlantice.



12