ÎNCRENGĂTURI ADÂNCI Privatizările strategice, derulate de-a lungul anilor, au picat greu, ca să spunem aşa, anumitor miniştri şi s-au lăsat şi cu trimiterea lor după gratii. Dosarul este unul stufos. Practic, cuvintele de ordine în tot acest dosar sunt vehicularea de informaţii secrete din domeniul energetic al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului. Ieri, de exemplu, instanţa supremă i-a condamnat la închisoare cu executare pe fostul ministru al Economiei şi Comerţului Codruţ Şereş şi pe fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy. Potrivit deciziei magistraţilor, Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete. Judecătorii au comasat pedepsele şi au dispus ca acesta să o execute pe cea mai grea, adică şase ani de închisoare. Zsolt Nagy a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional, pedeapsă cu executare. La sfârşitul anului 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru după ce fusese interceptat de SRI, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic.

ÎNCĂ O CALE DE ATAC De asemenea, consultanţii internaţionali Stamen Stanchev şi Vadim Benyatov au primit 11 şi, respectiv, 10 ani de închisoare. Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit şi el o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete. Referitor la cheltuielile judiciare, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au stabilit ca Şereş şi Nagy să plătească statului câte 10.470 de lei. “Cele 661 de ore de traducere făcute de translatori bulgari, cehi, turci şi englezi vor fi suportate din fondurile Ministerului Justiţiei”, potrivit aceleaşi hotărâri. Decizia instanţei supreme nu este definitivă, ea putând fi contestată la Completul de cinci judecători al ÎCCJ.