Cunoscut luptător anticomunist, scriitor, filantrop şi fondator al Bibliotecii Cultural Creştine „Petre Ţuţea” din Constanţa, Bucur Braşoveanu a decedat, sâmbătă, la 95 de ani, după o crâncenă suferinţă pricinuită de un cancer necruţător la prostată, suferinţă accentuată de mizeria sufletească a unor semeni. Dumnezeu l-a chemat la ceruri chiar de Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. La doar o zi după ce şi-a dat ultima suflare, trupul neînsufleţit a fost depus în Cimitirul Foştilor Deţinuţi Politici. De despărţirea de această lume s-a ocupat tot Bucur Braşoveanu: recent, a donat un miliard de lei vechi, agoniseala sa de-o viaţă, pentru construirea unui lăcaş de cult cu hramul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, pentru a aduce pacea în sufletele bătrânilor abandonaţi la azilul de pe strada Unirii. De-a lungul vieţii sale zbuciumate, dar hrănite de dragostea pentru credinţa creştină şi patria sa, fostul deţinut politic a contribuit, prin publicistica sa, la demascarea crimelor comunismului, dar şi a unor aspecte cenzurate de interesele vremii, referitoare la scena politică interbelică. Rămân ca mărturie, pentru generaţiile viitoare, cărţile sale „Bătrâni fără tinereţe” şi „Cazul Biblioteca Petre Ţuţea”.

Impresionat de aflarea morţii lui Braşoveanu şi de modul „discret” şi grăbit în care a avut loc înmormântarea, Nicuşor Daniel Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, nu şi-a ascuns emoţia: „În primul rând, Dumnezeu să-l ierte pentru că, în opinia mea, este o personalitate a Dobrogei şi a judeţului Constanţa. Este omul care, la vârsta de 80 ani, a construit o bibliotecă, pe efortul, munca şi cheltuiala proprie. Este o întreagă istorie prin care acest om a trecut, inclusiv închisorile regimului comunist şi ceea ce a urmat după cei 20 ani de regim concentraţionar comunist. Important este ca tineretul de astăzi şi noi toţi să ştim istoria adevărată a acestui neam, nu aşa cum am fost minţiţi şi îndoctrinaţi în timpul dictaturii comuniste. Noi am avut regi buni, printre care Carol, care a întregit inclusiv Dobrogea, a adus-o înapoi la România, Ferdinand, de asemenea, am avut domnitori şi personalităţi şi oameni de genul domnului Braşoveanu, contemporan cu noi, care au luptat şi suferit pentru idealurile naţionale ale Dobrogei şi ale Ţării. Astăzi, când ei trec în nefiinţă, nebăgaţi în seamă de nimeni, stai, te cruceşti şi te gândeşti cum oare este posibil să nu ne cunoaştem istoria şi măcar să păstrăm un moment de reculegere pentru lupta pe care sufletul domnului Braşoveanu a dus-o în timpul regimului comunist!”.

Cotidianul „Telegraf” va reveni cu un interviu realizat cu Bucur Braşoveanu, cu puţin timp înainte de trecerea la cele veşnice.