Fostul primar al comunei Mihail Kogălniceanu Iosif Valer Mureşan a pierdut procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, după ce magistraţii Curţii de Apel Constanţa au respins cererea acestuia pe motiv că este nefondată. Mureşan a fost declarat incompatibil anul trecut pentru că, în perioada 18 iunie 2008 - 21 iunie 2012, a ocupat funcţia de primar şi, în acelaşi timp, a reprezentat comuna pe care o păstorea în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a SC RAJA SA Constanţa. De asemenea, fostul primar a reprezentat comuna şi în cadrul MK Pază şi Protecţie SRL (firma care asigura paza în comună - n.r.) în perioada 2 aprilie 2011 - 21 iunie 2012. Până aici, nimic nu pare în neregulă, însă, dacă analizăm lucrurile mai atent, observăm că legea astfel aplicată se transformă dintr-un protector într-un inamic al interesului public.

AMBIGUITATE LEGISLATIVĂ Situaţia uşor absurdă în care se află fostul primar din Mihail Kogălniceanu nu este singulară. Mai mulţi aleşi locali, foşti şi actuali, riscă să nu mai poată fi votaţi sau numiţi în funcţii publice pentru că au reprezentat interesele publice în companii la fel de publice. Mai exact, Iosif Valer Mureşan, la fel ca şi alţi foşti edili, a fost desemnat să reprezinte comuna Mihail Kogălniceanu în AGA a RAJA, printr-o hotărâre de Consiliu Local. În acest fel, comunele reprezentate în AGA puteau accesa proiecte de infrastructură pentru reţelele de alimentare cu apă şi sistemele de canalizare. „Nu ştiu exact dacă la momentul respectiv legea era în vigoare sau membrii Consiliului Local cunoşteau această lege. Dacă ar fi fost vreo problemă, bănuiesc că ar fi trebuit să ştie prefectul, care verifică legalitatea hotărârilor de consiliu”, ne-a explicat Iosif Valer Mureşan. În ceea ce priveşte firma de pază a comunei, fostul primar a avut calitatea de reprezentant doar pentru a putea obţine avizele necesare din partea Poliţiei. Potrivit lui Mureşan, Poliţia nu a vrut să coopereze decât cu primarul comunei ca reprezentant al firmei ce urma să fie constituită pentru a asigura paza localităţii. În ambele situaţii, fostul primar nu a făcut decât să reprezinte interesele comunei în cadrul unor societăţi constituite tot pentru interesul cetăţenilor. Mai mult, nici el, nici alţi aleşi care au îndeplinit funcţii similare nu au fost remuneraţi, prin urmare nu s-a produs niciun prejudiciu la bugetul statului sau al autorităţilor publice. În aceste condiţii, ne întrebăm dacă nu cumva aplicarea legii incompatibilităţii împotriva celor care au rolul de a reprezenta interesele publice în firmele publice întrece anumite limite morale şi legale, din moment ce documentul cu pricina a fost conceput cu scopul de a preveni formarea grupurilor de interese dintre reprezentanţii instituţiilor publice şi firmele private.

RECURS Legat de pierderea procesului cu ANI, Mureşan a spus că nu ştie foarte multe despre decizia Curţii de Apel, dar că va încerca să facă recurs: „Dacă astea sunt legislaţia şi justiţia din România, nu am ce să fac. Eu nu sunt mai presus de justiţie. Urmează să iau legătura cu avocata şi să stabilim ce vom face în continuare. Cred că o să fac recurs”.