Pakistanul şi întreaga comunitate internaţională se află în stare de şoc după ce în cursul zilei de ieri, un atentat sinucigaş a redus-o la tăcere, definitiv, pe Benazir Bhutto, fost premier pakistanez şi actualul lider al opoziţiei. Aceasta a murit din cauza rănilor căpătate în atentatul care a ucis cel puţin alte 16 persoane şi a provocat rănirea altor 40, la încheierea unui miting electoral desfăşurat la periferia Islamabadului, a anunţat Ministerul pakistanez de Interne. Informaţiile privind circumstanţele în care a fost ucisă Bhutto au fost însă contradictorii. Poliţia a spus că autorul atentatului sinucigaş a tras două focuri de armă asupra lui Bhutto în timp ce aceasta părăsea mitingul electoral care se desfăşura într-un parc, după care atentatorul s-a aruncat în aer. Alte surse au spus că Benazir Bhutto a fost împuşcată după ce bomba a explodat. Fostul premier, în vîrstă de 54 de ani, a murit la spital, unde fusese transportată în stare de inconştienţă, cu răni grave la gît, potrivit declaraţiei soţului său. “A devenit un martir”, a declarat un oficial al partidului ei, Rehman Malik, confirmînd astfel decesul lui Bhutto.

Atentatul a fost comis la Rawalpindi, un oraş mare, învecinat cu capitala. Drama este ultima dintr-o serie-record de atentate sinucigaşe din istoria Pakistanului, care s-au soldat, în 2007, cu peste 780 de morţi. Aproape 150 de persoane au fost ucise într-un dublu atentat sinucigaş care a vizat-o pe Bhutto la 18 octombrie, la Karachi, în sudul ţării, în timp ce fostul premier defila pe străzi, sărbătorind întoarcerea sa din exilul autoimpus mai mulţi ani. Bhutto a scăpat teafără din acel atentat, pentru că se afla într-un camion blindat care deschidea coloana de la paradă. De atunci, autorităţile şi-au sporit avertismentele, dînd asigurări că au informaţii precise potrivit cărora teroriştii islamişti vor să o asasineze pe Bhutto. După atentatul de la 18 octombrie, Bhutto a acuzat de mai multe ori că “înalţi responsabili apropiaţi puterii şi membri ai serviciilor de informaţii sînt la originea acestui atac”, dar nu a putut dovedi aceasta.

Reacţiile internaţionale nu au întîrziat

Rusia a fost primul stat care a condamnat ferm atentatul în care a murit Benazir Bhutto. La scurt timp a sosit şi reacţia la fel de hotărîtă a SUA, care au condamnat asasinarea politicianului pakistanez. Liderii europeni au condamnat la unison atentatul sinucigaş soldat cu moartea fostului premier şi lider al opoziţiei pakistaneze, Benazir Bhutto, calificîndu-l drept “un atac la adresa democraţiei”. Consiliul de Securitate ONU a decis să se reunească, joi, de urgenţă, pentru a discuta situaţia din Pakistan. Nu doar politicienii de pretutindeni au reacţionat la vestea morţii lui Benatir Bhutto, ci şi bursele. Petrolul s-a scumpit joi, la fel ca şi aurul. Barilul de ţiţei tranzacţionat pe piaţa americană, cu livrare în februarie, s-a scumpit cu 47 de cenţi, pînă la cotaţia de 96,44 dolari, după ce miercuri a atins un maximum al ultimei luni, de 96,54 dolari, la distanţă de 3 dolari de cotaţia maximă istorică, de 99,29 dolari, atinsă în 21 noiembrie. Preţul petrolului Brent vîndut la Londra a urcat cu 32 de cenţi, pînă la 94,26 dolari/baril. Preţul petrolului urcase în timpul şedinţei anterioare pînă la un maxim al ultimei luni, după ce avioanele turceşti au bombardat gherilele kurde din nordul Irakului.

Reuniune de urgenţă a Guvernului

Incidente violente ce par să se extindă în toată ţara au izbucnit după moartea fostului premier pakistanez. Într-un sat din apropiere de Karachi, patru poliţişti au fost răniţi de gloanţe şi 20 de case au fost incendiate în orele ce au urmat atentatului. În oraşul cu acelaşi nume, manifestanţii au incendiat pneuri şi au blocat drumuri. La Jacobabad, oraşul din sudul Pakistanului de unde este originar actualul premier, sediul principalului tribunal şi o altă clădire oficială au fost incendiate joi seară. O mulţime de protestatari a incendiat mai multe magazine, dintre care unele aparţinînd premierului Mohammedmian Soomro, numit la 16 noiembrie. Manifestanţii au incendiat portrete ale lui Soomro şi au blocat străzi din oraş. Anterior, poliţia pakistaneză a dispersat cu lovituri de baston şi gaze lacrimogene peste 100 de susţinători ai lui Bhutto la Peshawar, care blocau principala arteră a oraşului, unde incendiaseră panouri publicitare, scandînd sloganuri ostile preşedintelui Pervez Musharraf. Manifestaţii au avut loc şi în oraşul Multan din centrul ţării, unde 100 de partizani ai Partidului Poporului Pakistanez (PPP) al lui Bhutto au incendiat pneuri şi au blocat circulaţia. Comerciaţii locali au decretat trei zile de doliu. Şi la Karachi, fieful politic al lui Bhutto, magazinele erau închise.

Preşedintele pakistanez, Pervez Musharraf, a convocat, joi seară, o reuniune de urgenţă a Guvernului, după moartea fostului premier. Preşedintele a lansat un apel la pace şi a cerut concetăţenilor săi să îşi păstreze calmul, “pentru ca scopurile diabolice ale teroriştilor să nu poată fi îndeplinite”. Analiştii sînt de părere că Pakistanul, aliat esenţial în războiul american împotriva al-Qaida şi a talibanilor din Afganistan, intră în “ape necunoscute”, ceea ce ar putea conduce la instabilitate într-o regiune în care au existat deja trei războaie în ultimele decenii între Pakistan şi India, ţări vecine dotate cu arme nucleare.

Democraţia mai are de aşteptat

Şcolită la Oxford şi Harvard, Benazir Bhutto reprezenta, pentru pakistanezi, simbolul emancipării şi, mai presus de orice, speranţa de democratizare şi de temperare a scenei politice din ţară. A fost omorîtă cu două săptămîni înainte de alegerile legislative şi locale din Pakistan, în care era creditată cu şanse mari de a compromite eforturile preşedintelui Pervez Musharraf de a se menţine la putere, dacă reuşea să unească opoziţia profund divizată. De altfel, Bhutto contactase nouă lideri de partide de opoziţie în două zile, după ce negociase, fără succes, un acord de împărţire a puterii cu şeful statului. Astfel, ea a discutat cu liderii partidului fostului său rival în exil, fostul premier Nawaz Sharif, cu fosta vedetă de crichet Imran Khan, în prezent liderul unei mici mişcări politice şi chiar cu partidele fundamentaliste pe care le-a renegat întotdeauna.

Ieri, fostul premier Nawaz Sharif le-a promis pakistanezilor că va duce războiul lor. Vizibil tulburat, Sharif s-a adresat mulţimii adunate în faţa spitalului unde a decedat Bhutto. “Vă promit că voi duce războiul vostru, începînd de acum”, le-a spus el susţinătorilor lui Bhutto şi altor numeroase persoane aflate în faţa spitalului, dintre care multe plîngeau. “Vă împătăşesc durerea şi tristeţea, alături de întregul popor”, a adăugat fostul premier. Un atentat soldat cu cel puţin trei morţi a fost comis joi şi la un miting electoral al lui Sharif.

Benazir Bhutto, prima femeie prim-ministru din Pakistan

Benazir Bhutto s-a născut în 21 iunie 1953, într-o familie bogată. Tatăl său, Zulfikar Ali Bhutto, a fondat Partidul Poporului Pakistanez (PPP) şi a fost preşedinte şi, ulterior, premier al Pakistanului din 1971 pînă în 1977. După ce a urmat cursurile universităţilor Harvard şi Oxford, Benazir s-a întors în Pakistan în 1977, cu scurt timp înainte ca armata să îl răstoarne de la putere pe tatăl său. Ea a devenit preşedinte al PPP după ce tatăl său a fost executat în 1979, la ordinul liderului militar Mohammad Zia-ul-Haq. Votată pentru prima dată premier în 1988, Bhutto a fost demisă de preşedintele din perioada respectivă, pentru acuzaţii de corupţie, în 1990. Ea a preluat din nou puterea în 1993, după ce Nawaz Sharif a fost obligat să demisioneze în urma unor divergenţe cu preşedintele. În 1996, Sharif a preluat din nou conducerea Executivului de la Bhutto.

În 1999, atît Bhutto, cît şi soţul său, Asif Ali Zardari, au fost condamnaţi la cinci ani de detenţie şi amendaţi cu 8,6 milioane de dolari pentru că ar fi primit mită de la o companie elveţiană angajată să lupte împotriva fraudelor vamale. O instanţă superioară a respins ulterior acuzaţiile. Bhutto, care l-a numit pe soţul său ministru pentru Investiţii în perioada 1993 - 1996, se afla în străinătate la momentul pronunţării primei sentinţe şi a ales să nu se mai întoarcă în Pakistan. În 2006, Bhutto a aderat la Alianţa pentru Restaurarea Democraţiei, împreună cu rivalul său Sharif, dar cei doi nu au ajuns la un acord în legătură cu strategia adoptată faţă de preşedintele Pervez Musharraf. Bhutto a decis că ar fi mai bine să negocieze cu Musharraf, în timp ce Sharif a refuzat să discute cu generalul. Bhutto s-a întors în Pakistan în octombrie 2007, după opt ani de exil, după ce Musharraf i-a dat asigurări că nu va fi cercetată penal în dosarele de corupţie în care fusese vizată.