Fostul premier spaniol Felipe Gonzalez a luat în calcul, înaintea Jocurilor Olimpice de la Barcelona din 1992, să lichideze toată conducerea ETA reunită în sudul Franţei, a dezvăluit el, într-un interviu publicat duminică de cotidianul ”El Pais”. ”Era poate în 1989 sau 1990. Oamenii noştri detectaseră locul şi ziua unei reuniuni a conducerii ETA în sudul Franţei”, a continuat fostul lider socialist, în vârstă de 68 de ani. ”Posibilitatea de a-i aresta era nulă, pentru că erau în afara teritoriului spaniol, iar, la vremea respectivă, era foarte puţin probabil ca Franţa să acţioneze. Cooperarea franco-spaniolă contra ETA s-a dezvoltat, ulterior, foarte mult, iar în Franţa au fost arestaţi, în ultimii ani, numeroşi lideri ETA. Însă, în perioada respectivă, nu era cazul. În acel moment, era posibil doar să fie aruncaţi cu toţii în aer, în casa unde urmau să se întâlnească. Nu mai vorbesc despre implicaţiile pe care le-ar fi avut faptul de a acţiona pe teritoriul francez. Hotărârea trebuia să fie da sau nu. Iar eu am spus nu. Nu ştiu, în continuare, dacă am făcut bine”, a continuat el, subliniind că a fost ”torturat în următoarele 24 de ore de ideea numărului de persoane nevinovate asasinate pe care ar fi putut să le evite”.

Considerată organizaţie teroristă de UE şi responsabilă de moartea a 829 de persoane, în peste 40 de ani de atentate, comise cu scopul obţinerii independenţei Ţării Bascilor, ETA a anunţat, în septembrie, o încetare unilaterală a focului în termeni neclari, afirmând că nu va întreprinde acţiuni armate ofensive, dar fără să precizeze dacă această încetare este temporară sau definitivă. Pe baza experienţei unui sfârşit sângeros al unui armistiţiu unilateral anterior, în 2006, socialistul Jose Luis Rodriguez Zapatero a respins acest anunţ, cerând o abandonare definitivă şi necondiţionată a armelor.