Condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul CMZ, Nicuşor Daniel Constantinescu, aflat în prezent în Penitenciarul Poarta Albă, a înaintat, către Procurorul General al Parchetului de la lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, o plângere penală împotriva magistraţilor care au întocmit actele de urmărire penală din dosarul 124/P/2012, respectiv procuror Andrei Bodean şi procuror şef secţie Sorin Constantinescu şi împotriva „magistraţilor care au întocmit actele de cercetare judecătorească în dosarul penal nr. 14182/3/2014 al Tribunalului Constanţa şi respectiv împotriva judecătorilor care au pronunţat încheierile de şedinţă şi decizia penală de condamnare definitivă din dosarul nr. 821/36/2015 al Curţii de Apel Constanţa, pe baza rechizitoriului din dosarul 124/P/2012 al PICCJ – DNA Bucureşti”. Concret, potrivit documentului citat, este vorba despre „judecătorul care a pronunţat sentinţa penală nr. 387/28.10.2015, din dosarul nr. 14182/3/2014 al Tribunalului Constanţa, denumit Iulia Cezara Suciu” şi „judecătorii care au pronunţat încheierile de şedinţă cu aplicarea măsurilor privative de libertate, şi, respectiv, care au pronunţat decizia penală de condamnare definitivă din dosarul nr. 821/36/2015 al Curţii de Apel Constanţa, denumiţi: Dan Iulian Nastase şi Andreea Ianca”.

Potrivit plângerii penale, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa cere dispunerea „efectuării de cercetări penale împotriva domniilor lor şi să reţineţi comiterea infracţiunilor de: represiune nedreaptă - art. 283 (1), (2); cercetare abuzivă – art. 280 (2); supunerea la rele tratamente – art. 281 (1), (2); tortura – art. 282 (1), lit. b) şi abuz în serviciu – 297 (1), (2)”. Concret, „faptele sunt realizate în mod direct, de către ambii procurori, prin ticluirea, producerea de probe nereale împotriva mea, în forma descrisă de 280 (2) CP, luarea măsurii de inculpare pentru faptele reţinute prin ticluire de probe nereale, aplicarea măsurii reţinerii, motivarea prin argumente ticluite a cererii de aplicare a arestului preventiv, în forma descrisă de art. 283 (1), (2) CP”.

Toate aceste fapte şi acte descrise de petent au fost, arată el în plângere, „de natură a afecta grav şi iremediabil starea de sănătate fizică, dar mai cu seamă sănătatea psihică (...) în calitate de subiect pasiv al infracţiunilor menţionate”.

„FAPTE CONTRAVENŢIONALE ŞI NU FAPTE SAU ACTE AFLATE SUB INCIDENŢA CODULUI PENAL”

Potrivit acestuia, faptele de care procurorii îl consideră vinovat sunt, conform legii 446/2004, „fapte contravenţionale şi nu fapte sau acte aflate sub incidenţa codului penal, ceea ce probează intenţia procurorilor de a aplica măsurile represive împotriva mea ştiind că nu am făcut fapte penale, ceea ce conduce la dovedirea elementelor constitutive ale infracţiunilor pentru care cer să fie cercetaţi”. Mai mult decât atât, „rezultatul faptelor acestora produse şi ticluite au condus la instigarea judecătorilor investiţi cu soluţionarea cererilor de prelungire a măsurii arestării preventive, care de această dată, de frica procurorilor de la DNA, potrivit spaimei de aceştia, care au competenţe extinse de a cerceta, de a reţine şi de a trimite în judecată inclusiv judecători, pe identitate de fapte ticluite, au preluat în încheierile de şedinţă prin care s-au admis cererile de aplicare a măsurilor privative de libertate, identitatea motivelor descrise de procurori”.

În documentul citat, Nicuşor Daniel Constantinescu subliniază şi faptul că „toate aceste acte şi fapte făcute de procurori au fost suprapuse pe starea medicală deosebit de gravă, care este demonstrată pe probe, cu acte medicale administrate la dosar, prin care se probează că, pe tot parcursul procesului penal, în care au fost dispuse măsuri de reţinere, în care s-au argumentat cererii de arestare preventivă şi pe ale căror motivaţii au fost admise măsurile asiguratorii de arest preventiv, am fost efectiv torturat fizic, torturat psihic, în scopul pedepsirii pentru acte materiale ticluite ca infracţiuni, deşi erau contravenţii”. Petentul cere, printre altele, şi „audierea personală a fiecărui procuror şi judecător care au participat la actele şi măsurile dispuse în dosarele în care au lucrat, în care m-au cercetat şi m-au judecat; reaudierea martorilor din lucrări şi audierea tuturor martorilor propuşi în apărare, în dosarul de la parchet şi în dosarul instanţei; admiterea probei cu expertiza contabilă judiciară (...) care nu a fost luată în considerare; admiterea probei cu confruntarea între subsemnatul Nicuşor Daniel Constantinescu, în calitate de parte vătămată în acest dosar” şi toţi cei menţionaţi (art. 131, (1), (2), (3), (4)).

DAUNE MORALE DE 100.000.000 DE EURO

Fostul preşedinte al CJC cere, în încheierea documentului prezentat pe scurt, daune materiale şi morale. Pentru acestea din urmă, Constantinescu a stabilit suma de 100.000.000 de euro, „sumă pentru care urmează să răspundă în mod solidar: Andrei Bodean - procuror DNA, Sorin Constantinescu – procuror şef serviciu DNA, Iulia Cezara Suciu – judecător la Tribunalul Constanţa, Dan Iulian Nastase şi Andreea Ianca, judecători la Curtea de Apel Constanţa”. „În mod expres legiuitorul a prevăzut ca faptele contravenţionale, pentru care eram responsabil, de neefectuarea în timp util a consumurilor de utilităţi din partea Centrului Militar Zonal Constanţa, să fie completate cu prevederile din OG nr. 2/2001, la legea contravenţională care apără valorile societăţii, ce nu sunt încadrate în legea penală”.

Plângerea penală poate fi citită integral în galeria foto din ediţia online, www.telegrafonline.ro.

Pentru mai multe detalii, vineri, 23 septembrie, ora 9.00, Nicuşor Constantinescu îi aşteaptă pe toţi reprezentanţii presei în faţa sediului DNA Constanţa.

DOSARUL CMZ

Reamintim că fostul preşedinte al CJC a fost acuzat că a încercat să restrângă abuziv spațiul destinat activității CMZ, din clădirea de pe str. Mircea cel Bătrân nr. 106, în baza a două hotărâri emise de CJC în 2009 și 2012. De asemenea, Constantinescu a fost învinuit că ar fi solicitat SC RAJA SA rezilierea unilaterală a contractului de furnizare a apei către CMZ și nu ar fi plătit o factură telefonică de 4.000 de lei. În apărarea sa, Constantinescu a arătat că nu a făcut niciodată presiuni pentru rezilierea contractului de furnizare a apei, iar factura telefonică despre care procurorii spun că nu a plătit-o nu i-a fost prezentată niciodată de către reprezentanții CMZ.