Fostul subprefect al judeţului Constanţa, Iucsel Selamet, şi cumnatul acestuia, preşedintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Gelil Eserghep, condamnați de Curtea de Apel Constanța la pedepse cu suspendare pentru corupție, și-au încercat norocul la Înalta Curte de Casație și Justiție. Deși sentința prin care Iucsel Selamet a primit un an și două luni pentru dare de mită, iar Gelil Eserghep - un an pentru favorizarea infractorului, a fost definitivă la Constanța, cei doi au decis să apeleze la o cale extraordinară de atac: recursul în casație. Cu toate că inculpații și-au susținut nevinovăția, magistrații instanței supreme nu s-au lăsat convinși. Ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibil recursul în casație declarat de Selamet și Eserghep.

DENUNȚUL Conform procurorilor, Selamet a fost denunţat de un agent de poliţie judiciară al Serviciului de Investigaţii Criminale, din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Constanţa. Anchetatorii spun că, pe 22 octombrie 2013, subprefectul s-a întâlnit cu poliţistul, pentru a vorbi despre un dosar pe care acesta îl instrumenta şi în care Selamet era cercetat pentru abuz de încredere. Pe parcursul discuţiei, spun procurorii, subprefectul i-ar fi oferit agentului de poliţie o sumă de bani neprecizată, în schimbul mai multor favoruri. Selamet este acuzat că i-ar fi cerut poliţistului să întârzie începerea urmăririi penale în dosarul în care era anchetat, să-i elibereze copii ale unor înscrisuri din dosar şi să dispună în cauza respectivă soluţii favorabile lui. Două zile mai târziu, agentul de poliţie a mers la DNA Constanţa şi l-a denunţat pe subprefect. În timpul cercetărilor s-a stabilit că Selamet ar fi fost ajutat în demersul său de Gelil Eserghep. Potrivit procurorilor anticorupţie, pe 7 noiembrie 2013, Eserghep l-a avertizat pe Selamet că are telefonul ascultat şi că toată activitatea lui este supravegheată de oamenii legii. Din acel moment, subprefectul a evitat să se mai întâlnească personal cu poliţistul şi să discute cu acesta la telefon. Conform anchetatorilor, aceste informaţii confidenţiale din anchetă au îngreunat desfăşurarea urmăririi penale şi l-au împiedicat pe Iucsel Selamet să dea efectiv mita promisă denunţătorului.