Ancheta care vizează atentatele comise la Paris pe 7 şi 9 ianuarie nu pare să se apropie de sfârșit. Nouă dintre cele 12 persoane arestate se aflau în continuare în arest preventiv, ieri. În total, 12 persoane - opt bărbaţi, cu vârste cuprinse între 22 şi 46 de ani, şi patru femei, cu vârste cuprinse între 19 şi 47 de ani - sunt reținute. Măsura arestării preventive a trei femei a fost ridicată, sâmbătă. Cea vizând restul de nouă persoane a fost prelungită cu 48 de ore duminică şi poate dura, astfel, până marţi. Toţi au fost arestaţi în comunele în care locuiau, în zona Parisului, fiind cunoscuţi serviciilor de poliţie pentru fapte de drept comun.

DREPTURI FUNDAMENTALE

Între timp, în mare secret, al doilea autor al atacului asupra redacției „Charlie Hebdo”, Chérif Kouachi, a fost înmormântat sâmbătă, cu puţin înainte de miezul nopţii, a declarat Primăria din Gennevilliers, de la periferia Parisului, unde acesta locuia. La fel ca în cazul fratelui său mai mare, Saïd, împreună cu care a ucis 12 persoane, înmormântat în noaptea de vineri spre sâmbătă la Reims, în estul țării, mormântul lui Chérif Kouachi este anonim, la solicitarea autorităților locale, care nu au vrut ca acesta să devină un loc de pelerinaj. Primarul comunist din Gennevilliers, Patrice Leclerc, a declarat că nu a avut altă opţiune legală decât să permită înhumarea lui Chérif Kouachi. A refuzat-o, în schimb, pe cea a lui Saïd Kouachi, care a fost înhumat la Reims, unde locuia, într-un mormânt anonim, într-un cimitir ţinut secret. Potrivit legii, este necesar ca rudele unui defunct să ceară autorizarea de înmormântare primarului comunei în care se află cimitirul pe care l-au ales. Primarii nu pot să refuze atunci când este vorba despre locul de reşedinţă sau în cazul în care în localitatea respectivă există un cavou al familiei.

În ceea ce-l priveşte pe al treilea jihadist, Amédy Coulibaly, care a omorât o poliţistă şi apoi a luat ostatici într-un magazin cu specific evreiesc, unde a omorât alte patru persoane, o parte a familiei sale a declarat pentru AFP că nu a luat încă o decizie. Aceste rude ale lui Amédy Coulibaly locuiesc la periferia Parisului, la Grigny, unde Primăria afirmă că nu a primit nicio cerere până în prezent. La fel stau lucrurile şi la Fontenay-aux-Roses, unde locuia jihadistul şi unde autorităţile precizează că cimitirul nu dispune de un loc dedicat musulmanilor. O posibilitate ar fi organizarea unor funeralii în Mali, de unde este originară familia.

Este sumbru să ne gândim că cineva a avut de câștigat în urma atentatelor, dar realitatea arată că popularitatea președintelui Hollande, anterior la cel mai scăzut nivel, a cunoscut un salt de zece puncte, pentru a atinge 34%, potrivit unui sondaj dat publicității de AFP. Premierul Manuel Valls, ovaționat marți în plenul Adunării Naționale, a crescut cu nouă puncte, la 44%, arată o anchetă a Institutului BVA, realizată pentru canalul de televiziune i-Télé și furnizorul de servicii (internet și telefonie) Orange. În prezent, numai 65% dintre cei chestionați mai au „o părere proastă”' și „foarte proastă” despre François Hollande, față de 75% în decembrie și 76% pe 6 ianuarie, cu o zi înainte de atentatul contra săptămânalului satiric „Charlie Hebdo”.

CU SAU FĂRĂ LEGĂTURĂ...

Nu sunt prea multe lecții de învățat decât că teama și amenințarea teroristă se extind cu foarte mare ușurință. După destructurarea rețelei jihadiste din Belgia, cu numai câteva ore înainte de producerea unor atacuri armate ce vizau polițiști, ancheta avea ramificații și în Grecia. Parchetul belgian a dezminţit în cele din urmă, ieri, orice legătură cu arestările efectuate în plin centrul Atenei. Totuși, surse din cadrul poliţiei elene au anunţat patru arestări, precizând că poliţia antiteroristă a transmis ADN-ul şi amprentele digitale autorităţilor belgiene, pentru a verifica dacă Abdelhamid Abaaoud, prezentat de către presa belgiană ca şeful celulei, se afla printre cei arestaţi. Acest belgian de 27 de ani, de origine marocană, a luptat în rândul grupării Statul Islamic (SI). Apare într-o înregistrare video în care se lăuda cu comiterea unor atrocităţi, vorbind către camera de filmat în timp ce conducea un vehicul care târa cadavre mutilate către o groapă comună. Bărbatul l-ar fi sunat, de pe teritoriul Greciei, pe fratele unuia dintre cei doi presupuşi jihadişti care au fost ucişi după ce poliţia le-a luat cu asalt, joi seara, ascunzătoarea de la Verviers.

Amplul raid antiterorist a condus la arestarea a 13 persoane, în mai multe comune belgiene. Cinci dintre aceste persoane au fost deja puse sub inculpare pentru apartenenţă la un grup terorist. În plus, doi suspecţi, fugari, au fost arestaţi în Alpii francezi. Percheziţiile au permis găsirea unor arme, produse pentru fabricarea unor bombe, sume importante de bani, dar şi uniforme de poliţie şi documente false. Celula destructurată, alcătuită în parte din jihadişti reveniţi din Siria, voia să ucidă poliţişti în spaţiul public şi în comisariate prin atentate în toată ţara, potrivit Parchetului Federal. Pe de altă parte, un gradat din cadrul poliţiei belgiene a fost prezent în Grecia în perioada 14-16 ianuarie, asigurând legătura cu autorităţile elene, în cadrul acestei anchete.

La rândul său, Italia a expulzat începând din decembrie nouă străini, presupuşi islamişti, şi dispune de o listă cu numele altor 100 de persoane considerate apropiate mişcării jihadiste, a anunţat ieri ministrul de Interne, Angelino Alfano. Cinci tunisieni, un turc, un egiptean, un marocan şi un pakistanez au fost expulzaţi, a anunţat ministrul într-o conferinţă de presă, precizând că în mod sigur vor urma și alte expulzări". Angelino Alfano a mai anunţat că alte 100 de persoane sunt atent supravegheate, fiind suspectate că simpatizează activităţi jihadiste şi teroriste ori se pregătesc să ia parte la asemenea activităţi.

Ieri, poliţia germană a interzis orice adunare publică în aer liber în ziua de luni, la Dresda, din cauza „unui risc terorist concret” care ameninţă manifestaţia săptămânală a mişcării anti-Islam Pegida. Reprezentanții acesteia au anunţat, la rândul lor, că renunţă la mitingul de luni, în urma unei ameninţări cu moartea venite din partea grupării Statul Islamic (SI) la adresa unuia dintre organizatori.

CINE SE SCUZĂ SE ACUZĂ

În balanță cu siguranța personală, libertatea de expresie riscă să fie victima ideală. Mai bine de patru din zece francezi (42%) apreciază că este necesară evitarea publicării caricaturilor cu profetul Mahomed, iar jumătate (50%) susţin o limitare a libertăţii de exprimare pe internet, potrivit unui sondaj publicat ieri de AFP. În acest sondaj al Institutului Ifop, publicat de către săptămânalul „Le Journal du Dimanche” (JDD), la o întrebare care aminteşte că „anumiţi musulmani se simt răniţi sau agresaţi de publicarea unor caricaturi cu Profetul Mahomed”, 57% dintre cei chestionaţi afirmă că „trebuie să nu se ţină cont de aceste reacţii şi să continue să se publice acest tip de caricaturi”, în timp ce 42% cred că „trebuie să se ţină cont de aceste reacţii şi să se evite publicarea acestui tip de caricaturi”. 50% dintre persoanele chestionate declară că susţin limitarea libertăţii de exprimare pe internet şi pe reţelele de socializare, în timp ce 49% se opun, iar 1% dintre cei chestionaţi nu au o opinie. În total, 81 dintre persoanele intervievate susţin retragerea cetăţeniei franceze celor cu două cetăţenii condamnaţi pentru acţiuni teroriste pe teritoriul francez, 68% sunt de acord cu interzicerea revenirii în Franţa a cetăţenilor francezi suspectaţi că s-au dus să se bată în ţări sau regiuni controlate de către grupări teroriste şi tot 68% privesc favorabil interzicerea de a ieşi de pe teritoriu a cetăţenilor francezi suspectaţi că vor să se ducă în ţări sau regiuni controlate de grupări teroriste. În schimb, 57% nu susţin "alte intervenţii militare franceze în Siria, Yemen sau Libia", iar 63% nu se pronunţă în favoarea unei intensificări a operaţiunilor militare franceze în Irak. Sondajul a fost realizat telefonic în perioada 16-17 ianuarie, pe un eşantion de 1.003 persoane, şi este reprezentativ pentru populaţia franceză adultă, fiind folosită metoda cotelor.

Redactorul-şef al publicației „Charlie Hebdo”, Gérard Biard, a apărat, într-un interviu difuzat parţial sâmbătă, caricaturile controversate cu profetul Mahomed, afirmând că ele contribuie la apărarea libertăţii religioase. „De fiecare dată când facem un desen cu Mahomed, de fiecare dată când facem un desen cu profeţi, de fiecare dată când facem un desen cu Dumnezeu, noi apărăm libertatea religioasă”, a declarat Gérard Biard potrivit traducerii simultane în engleză a declaraţiilor sale, în franceză, într-un interviu pentru postul american de televiziune NBC. Acest interviu, care urma să fie difuzat integral duminică seară şi din care au fost făcute publice fragmente, este primul acordat de către readactorul-şef al „Charlie Hebdo” unei televiziuni americane de la atacul din 7 ianuarie. Gérard Biard a făcut declaraţii în contextul în care zece persoane au fost ucise şi au fost incendiate biserici în Niger vineri şi sâmbătă, în cursul unor noi manifestaţii violente împotriva publicării unei noi caricaturi cu Mahomed de către „Charlie Hebdo”. „Noi spunem că Dumnezeu nu trebuie să fie o figură politică sau publică. El trebuie să fie o figură privată. Noi apărăm libertatea religiei”, a declarat acesta. Gérard Biard răspundea astfel NBC, care l-a întrebat ce crede despre declaraţiile Papei Francisc despre acest subiect. Şeful Bisericii Catolice i-a condamnat pe cei care ucid în numele divinităţii, adăugând că există limite ale libertăţii de exprimare şi că nu poţi insulta şi nu îţi poţi bate joc de religii.

SOLIDARITATE PERICULOASĂ

Justiţia iraniană a ordonat interzicerea cotidianului reformator „Mardom-e Emrouz”, care a preluat sloganul „Je suis Charlie”, a anunţat agenţia de presă Irna. De fapt, cotidianul reformator iranian a publicat pe prima pagină o fotografie aparţinând actorului american George Clooney, foarte popular în Iran, cu titlul „Clooney: Je suis Charlie”.

Iranul a condamnat atacul împotriva „Charlie Hebdo”, dar a denunţat, de asemenea, publicarea, miercuri, a unei noi caricaturi cu profetul Mahomed. Mai multe publicaţii conservatoare din Iran au solicitat o acţiune în justiţie împotriva cotidianului „Mardom-e Emrouz”. Publicația s-a angajat să apere Guvernul preşedintelui Hassan Rohani. Acesta din urmă, un moderat ales în iunie 2013, pledează pentru o libertate de exprimare mai mare în domeniile cultural şi social. Dar se confruntă cu opoziţia conservatorilor, care controleză mai multe organe ale puterii şi critică frecvent unele poziţii ale Guvernului pe care le consideră prea liberale. De la alegerea lui Hassan Rohani, trei cotidiane reformatoare au fost definitiv interzise.