Portretul unei divinităţi greco-romane, extras dintr-o străveche frescă din Pompei, a fost furat de persoane rămase deocamdată neidentificate, a dezvăluit, marţi, administraţia acestui sit arheologic inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Acest act de vandalism a fost comis într-o zonă închisă pentru public, în Casa lui Neptun. Fragmentul cu un diametru de 20 de centimetri, pe care apare chipul zeiţei Artemis, a fost dislocat din ansamblul din care făcea parte, cu ajutorul unui obiect metalic. Acest mod de operare a avariat considerabil fresca, realizată în diverse tonuri de roz, care orna unul dintre pereţii unei camere din acea construcţie antică. Zeul Apollo, care era desenat în faţa lui Artemis, se uită de acum la o gaură albă în zid. Furtul a fost descoperit pe 12 martie, de un paznic, în timpul unui rond, dar a fost ţinut secret la cererea anchetatorilor. Aceştia se întreabă cum a putut fi realizat un astfel de furt într-un sit arheologic atât de bine controlat, deşi zona în chestiune nu era monitorizată prin camere de supraveghere. Ei analizează activităţile paznicilor şi imaginile surprinse de celelalte camere de supraveghere din sit. Umberto Pappalardo, profesor la Napoli, expert în arheologie, a îndepărtat ipoteza potrivit căreia autorii furtului ar fi hoţi de artă dornici de a vinde portretul zeiţei pe piaţa internaţională. După părerea lui, autorii sunt mai degrabă hoţi de rând.

Acest furt a generat un val de indignare în Italia, cotidianul ”Messaggero” vorbind pe prima pagină despre ”o ruşine pentru ţară”. Andrea Marcucci, preşedintele Comisiei pentru Cultură din Senat, consideră că ”Pompei moare din cauza unor întârzieri, a neglijenţei şi a birocraţiei”. Acest furt a generat emoţie şi dincolo de graniţele italiene. Comisarul european pentru Cultură, Androulla Vassiliou, s-a declarat cu adevărat întristată, precizând că ”hoţii au luat cu ei un patrimoniu inestimabil care aparţine tuturor, italienilor, europenilor, dar şi generaţiilor viitoare”. În ultimii trei ani, Pompei a fost teatrul a numeroase incidente, precum prăbuşirea unui stâlp de susţinere a unei pergole din reşedinţa lui Loreius Tiburtinus, în decembrie 2011, precedată de spectaculoase prăbuşiri ale unor ziduri din Casa Gladiatorilor şi din Casa Moralistului. În septembrie 2012, o bârnă de susţinere a acoperişului acoperit cu ţiglă de la faimoasa Vilă a Misterelor a cedat. Templul lui Venus şi un zid al necropolei din Pompei au fost, la rândul lor, avariate la începutul acestei luni, din cauza ploilor puternice, determinând UE să ceară Italiei să se îngrijească mai bine de Pompei, un loc emblematic pentru Europa, dar şi pentru lumea întreagă. Răspunzând la această solicitare, Italia a anunţat că va debloca imediat un fond de două milioane de euro pentru întreţinerea sitului. Premierul Matteo Renzi a făcut apel, totodată, la investitori privaţi pentru a ajuta la restaurarea ruinelor. Anul trecut, un ambiţios plan de restaurare a fost iniţiat, pentru un cost de 105 milioane de euro, finanţat de UE cu 41,8 milioane de euro. Dar, potrivit cotidianului ”Corriere della Sera”, doar 588.000 de euro au fost cheltuiţi până în prezent, reprezentând doar 0,56% din fondurile disponibile. Pompei, acoperit cu cenuşa generată de erupţia vulcanului Vezuviu, pe 24 august 79 e.n., reprezintă, în ciuda acestor distrugeri, cel mai bine conservat sit arheologic din epoca romană.