„Fragmentul ca metaforă urbană”, în viziunea Marianei Constantinescu Bileca

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

„Fragmentul ca metaforă urbană”, în viziunea Marianei Constantinescu Bileca

Cultură 29 Ianuarie 2011 / 00:00 1630 accesări

Cu vocaţie şi curiozitate de creator, valorificate printr-o prezenţă constantă pe simezele constănţene şi cele naţionale, Mariana Constantinescu Bileca se află în euforia pregătirilor pentru examenul de master pe care îl va susţine în vară. Primul pas l-a făcut deja, vineri seară, la Galeria „Ion Nicodim” din cadrul Pavilionului Expoziţional, unde şi-a prezentat în faţa unui public select, alcătuit din plasticieni consacraţi şi tineri artişti, lucrările din cea mai recentă perioadă de creaţie, reunite sub un generos şi incitant titlu: „Fragmentul ca metaforă urbană”. Cea de-a doua expoziţie personală care-i poartă semnătura constituie partea practică a proiectului de master pe care artista, masterand în anul al II-lea la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, clasa prof. Marcel Bunea, îl va susţine în vară, în faţa unei comisii riguroase.

Artista îşi construieşte discursul plastic în jurul fragmentului, văzut ca parte a întregului, plecând de la aprecierile teoretice ale criticului de artă Aurelia Mocanu: „Fragmentul este un întreg agresat care conţine memoria unicităţii lui. (...) Fragmentul este o figură a absenţei, dar şi o mărturie a întregului, a unitarului”. „M-a interesat fragmentul, în mod special. Acestea sunt lucrări ale căror schiţe au fost făcute înaintea celor doi ani de master, deoarece pentru mine fragmentul urban reprezintă o preocupare. Am plecat de la veşmântul mural şi am ajuns la celelalte fragmente. Pe de altă parte, sunt foarte atrasă de ceea ce se întâmplă în Bucureşti, de alte modalităţi de lucru, unde se lucrează foarte mult realist şi pe realism, voi experimenta această zonă, dar nu chiar imediat”, a spus Mariana Constantinescu Bileca.

Veşminte „murale” expresive, case dărăpănate ale căror ziduri au fost martore ale unor poveşti de viaţă incitante, scări şi grilaje suspendate, burlane, cărămizi ivite de sub tencuială sunt tot atâtea metafore vizuale, care descriu o stare de fapt, cea a transformării urbane.

„Mariana este un caz atipic pentru noi, de om şi de artist. Dacă dintru începuturi ea desfăşoară în cadrul societăţii o activitate de economist, la un moment dat, va pune punct, viaţa ei se scurtcircuitează, renunţă la o viaţă socială aşezată şi intră cu multă ambiţie în ceea ce, la un moment dat, spuneam că este un labirint. Problema este că intrarea în acest labirint coincide cu intrarea în altă lume, a creatorilor”, a apreciat criticul de artă Alice Dinculescu. De altfel, criticul constănţean care a făcut o scurtă incursiune în istoria fragmentului plastic i-a adus o veste bună artistei: invitaţia făcută de Asociaţia „Soleil de l\'Est” de a participa la tabăra de creaţie de la Collioure, Franţa.

Plasticiana, licenţiată a Facultăţii de Arte, Specializarea Pedagogia Artelor Plastice şi Decorative din cadrul Universităţii „Ovidius”, este membră a Filialei I Constanţa a Uniunii Artiştilor Plastici din România.



12