La o lună după ce l-au ales preşedinte pe Nicolas Sarkozy, francezii s-au întors la urne, duminică, pentru a-şi alege deputaţii. Partidul preşedintelui Sarkozy, Uniunea pentru Mişcare Populară (UMP), este considerat marele favorit, în faţa opoziţiei de stînga, la scrutinul pentru desemnarea membrilor Adunării Naţionale. Cel de-al doilea tur de scrutin urmează să se desfăşoare peste o săptămînă, la 17 iunie.

Cei 44,5 milioane de cetăţeni francezi cu drept de vot urmează să-i desemneze pe cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională, Camera Inferioară a Parlamentului, unde dreapta dispune deja de o majoritate confortabilă. Din cauza numărului mare de candidaţi - circa 7.600, provenind din peste 80 de partide - puţini dintre ei au şanse să obţină cele 50% din voturi necesare pentru a fi aleşi din primul tur. Amploarea “valului albastru” - culoarea UMP - prognozată de sondaje, nu ar urma astfel să fie cunoscută decît după cel de-al doilea tur de scrutin. Potrivit Constituţiei franceze, deputaţii sînt aleşi pentru un mandat de cinci ani, într-un scrutin majoritar cu două tururi, care dezavantajează partidele mici.

Analiştii estimează că victoria UMP va fi totală, dacă acest partid depăşeşte pragul de 400 de locuri, faţă de 359 cîte deţine în actualul legislativ. Pentru Partidul Socialist, căzut pradă luptelor interne, miza este, înainte de toate, de a limita pagubele şi de a-şi păstra cele 149 de locuri, în condiţiile în care a avertizat în legătură cu “o concentrare a puterii în mîinile dreptei”. Este de aşteptat, de asemenea, un nou recul pentru extrema-dreaptă a lui Jean-Marie Le Pen, care în prezent nu are niciun deputat, precum şi o scădere importantă a ponderii Partidului Comunist, care în actuala legislatură numără 21 de deputaţi. Liderul centrist Francois Bayrou, care s-a rupt de dreapta, fondînd un nou partid, MoDem (Mişcarea Democratică), ar putea, de asemenea, să ajungă într-o postură de marginalizat, cu un număr foarte mic de deputaţi, între zero şi zece.