Francul elveţian ar putea deveni, în curînd, şi în România o monedă de finanţare frecvent utilizată pentru populaţie, băncile cu expunere mare pe segementul de retail analizînd deja impactul unei asemenea oferte în lupta tot mai strînsă pentru cîştigarea sau menţinerea cotei de piaţă. Pînă în urmă cu cîteva luni, piaţa românească părea insensibilă la varianta creditării în franci elveţieni, destul de întîlnită în ţările Europei Centrale şi în unele state nordice, împrumuturile în această monedă fiind oferite doar de două bănci cu prezenţă redusă pe piaţă, OTP Bank România şi Porsche Bank. Francul elveţian este una dintre cele mai ieftine monede de finanţare, dobînda de referinţă (la împrumuturile interbancare pe pieţele internaţionale) pentru această deviză situîndu-se sub 2%. Dobînzile practicate pentru împrumuturile în franci se plasează mult sub ofertele de creditare în euro, care erau cele mai ieftine forme de finanţare.

Deşi concurenţa nu a reacţionat imediat, băncile mari nu sînt indiferente la această opţiune, lăsînd deschisă calea spre o generalizare a acestor oferte în următoarea perioadă. Preşedintele BRD - Groupe Societe Generale, Patrick Gelin, a declarat că banca are deja o ofertă limitată pentru persoane fizice, şi anume creditul imobiliar în franci elveţieni, produs pe care banca nu intenţionează să-l promoveze foarte agresiv. Preşedintele BRD a explicat că împrumuturile în franci elveţieni sînt accesibile clienţilor cu o bună capacitate de asumare şi înţelegere a mecanismelor şi riscurilor asociate, cu un standard financiar ridicat şi stabil, capabil să absoarbă eventualele evoluţii nefavorabile de dobîndă sau rate de schimb.

Avantajele şi dezavantajele creditului în franci elveţieni

Nici cea mai mare bancă din România nu s-a arătat indiferentă la această variantă de finanţare în valută, deşi majoritatea resurselor atrase sînt în monedă naţională. BCR a precizat că monitorizează atent evoluţiile de pe piaţa creditului, mai ales în ceea ce priveşte modificarea cererii, inclusiv a structurii pe valute. "Atunci cînd identificăm o cerere sustenabilă a pieţei răspundem cu promptitudine, cu asumarea riscurilor, în măsura în care acestea pot fi administrate corespunzător în condiţii de eficienţă şi profitabilitate", a declarat directorul de comunicare al BCR, Corneliu Cojocaru. "Moneda elveţiană este o valută , de exemplu la noi, ceea ce induce clientului costuri pe care le identifică mai greu de la bun început, mai ales în ce priveşte rata de schimb faţă de leu la rambursarea creditului ca şi în privinţa evoluţiei ratei dobînzii", a precizat Cojocaru. Avantajul principal îl constituie costurile reduse la momentul contractării creditului, iar dezavantajele se referă la riscurile de dobîndă şi cel valutar pe care şi le asumă clientul pe durata creditului.

Ei amintesc ce s-a întîmplat cu dobînda de referinţă pentru dolari, care acum cîţiva ani era sub 2%, iar în prezent a depăşit 5%, această creştere reflectîndu-se direct în dobînzile percepute clienţilor de către bănci. Riscul valutar la finanţările în franci elveţieni există la fel ca la orice credit denominat în valută, dar spre deosebire de creditele în euro, pentru care riscul valutar se va estompa odată cu trecerea României la moneda unică, la creditele în franci elveţieni se va menţine şi după acest moment. În piaţă există şi bănci care au respins posibilitatea introducerii unor oferte de creditare în franci elveţieni. Pentru creditele de achiziţionare, construire de locuinţe, case de vacanţă sau cumpărarea de terenuri, dobînda este de 4,9%, iar banca percepe un singur comision de administrare, de 0,9% anual, la sold. Pentru creditele de nevoi personale nenominalizate (inclusiv de refinanţare) cu garanţie imobiliară, dobînda practicată este de 5,9% pe an, iar banca percepe un comision de procesare, inclus în credit de 2%. Dobînda anuală efectivă este de 6,32% pentru un credit acordat pe 240 de luni.