Liderul cubanez a estimat că romii expulzaţi din Franţa sunt victime ale unui gen de “holocaust rasial”. “Ultimul lucru la care te puteai aştepta este această veste a expulzării de ţigani francezi, victime ale cruzimii extremei drepte franceze, care a lovit deja 7.000 dintre ei. Sunt victimele unui alt gen de holocaust rasial”, a declarat Fidel Castro într-un mesaj citit după prezentarea celei de-a doua părţi a autobiografiei sale. Între 1 ianuarie şi 26 august, 8.313 de români şi bulgari au fost trimişi acasă, în marea lor majoritate în mod voluntar, contra 9.875 pentru întreg anul 2009. “Protestul energic al francezilor este fundamental, atât timp cât, în acelaşi timp, milionarii limitează dreptul la pensionare şi reduc posibilităţile de angajare”, a mai adăugat Fidel Castro, evocând trecerea vârstei legale de pensionare de la 65 la 67 de ani. “Parisul consideră inacceptabile afirmaţiile făcute de liderul cubanez, Fidel Castro, potrivit cărora romii expulzaţi de Franţa sunt victimele unui Holocaust rasial”, a replicat, sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Bernard Valero, în timpul unei reuniuni a şefilor diplomaţiilor din UE, la Bruxelles.

La două zile după vizita din România, secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, are impresia că este înţeles doar de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, dar nu şi de membrii Parlamentului European. Acesta a denunţat, în cursul unei întâlniri cu militanţi ai UMP, o coaliţie a socialiştilor cu Partidul Ecologist şi Frontul Naţional, care se opune măsurilor împotriva romilor.

Instituţiile europene pot face puţine lucruri împotriva unui guvern hotărât, iar campaniile împotriva romilor, similare celei din Franţa, se răspândesc în Europa, a titrat revista “Time”, în ediţia de sâmbătă. “UE nu are autoritatea de a interfera cu afacerile interne ale guvernelor naţionale, atâta timp cât acestea nu încalcă drepturi comunitare”, comentează revista, referindu-se la recentul program al Franţei de a trimite forţat, în ţările de origine, romi români şi bulgari, care a inspirat alte câteva ţări europene să ia măsuri similare. “Ofensiva franceză reaminteşte pachetul de securitate italian din 2008, care a avut ca rezultat desfiinţarea taberelor de romi şi expulzarea imigranţilor care nu au putut dovedi că au un loc de muncă stabil. În ultimii doi ani, Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca şi Belgia au luat măsuri împotriva romilor sau şi-au anunţat intenţia de a lua astfel de măsuri. Rob Kushen, director executiv al Centrului European pentru Drepturile Romilor, cu sediul la Budapesta, a afirmat că au existat întotdeauna prejudecăţi latente împotriva romilor, însă criza economică a accentuat sentimentele împotriva acestora. “Când eşti în declin, este convenabil să acuzi pe cineva. Europa este, pentru mulţi, un far al drepturilor omului, însă, din păcate pentru romi, acest ideal este un mit. Este o tragedie, iar lucrurile s-au agravat, violenţele, segregarea, abuzurile, evacuările şi distrugerea caselor lor s-au accelerat”, afirmă Rob Kushen.

În ultimele săptămâni, chiar şi presa franceză l-a atacat dur pe preşedintele Sarkozy, după ce fusese lăudat pentru energia de care dă dovadă, considerată, acum, “o caracteristică a unui hiperpreşedinte autoritarist”. Săptămânalele au început o serie de atacuri dure la adresa lui Nicolas Sarkozy, după declaraţiile privind politica de securitate, legate de imigrare, delincvenţă şi naţionalitate. Tonul a fost dat de “Marianne”, care l-a caracterizat pe preşedinte drept “derbedeu al republicii”, în timp ce “Le Nouvel Observateur”, de stânga, a publicat o fotografie alb-negru cu un Nicolas Sarkozy nebărbierit, cu ochii înroşiţi, după modelul imaginilor cu persoane căutate, titrând “Este acest om periculos?”.