Deputaţii francezi au aprobat, ieri, proiectul de lege privind negarea genocidurilor, între care cel asupra armenilor, în 1915, în pofida avertismentelor şi indignării manifestate de Turcia şi prezenţei a mii de manifestanţi în jurul sediului Adunării Naţionale. Documentul a fost votat la vedere, de o largă majoritate din cei aproximativ 50 de deputaţi prezenţi, împotriva proiectului pronunţându-se mai puţin de zece politicieni. Textul, care prevede condamnarea la un an de închisoare şi la plata unei amenzi de 45.000 de euro pentru orice negare publică a unui genocid recunoscut de lege, urmează să fie prezentat Senatului francez, la o dată încă nestabilită. Ca urmare a votului din Adunarea Naţională a Franţei, Turcia şi-a rechemat ambasadorul de la Paris, Tahsin Burcuoglu.

Franţa recunoaşte două genociduri, cel al evreilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi cel asupra armenilor, însă până acum, legea franceză pedepsea doar negarea genocidului evreilor. Franţa a fost prima mare ţară europeană care a recunoscut, în 2001, existenţa unui genocid armean, în perioada 1915-1917, când au fost ucise 1,5 milioane persoane, potrivit părţii armene. Aceleaşi surse susţin că violenţele sângeroase asupra armenilor, declanşate la sfârşitul secolului al XIX-lea, au provocat aproximativ 200.000 de victime, în perioada 1894-1909. În octombrie 1914, Imperiul Otoman a intrat în Primul Război Mondial, alături de Germania şi Imperiul Austro-Ungar. La 24 aprilie 1915, mii de armeni bănuiţi de sentimente naţionale ostile guvernului central au fost arestaţi. La 26 mai, o lege specială a permis deportarea de persoane ”din raţiuni de securitate internă”. Populaţia armeană din Anatolia şi Cilicia, catalogată de autorităţi ”inamic intern”, este constrânsă să plece în exil în deşertul Mesopotamiei. Numeroşi armeni au fost ucişi pe drum sau în tabere de refugiaţi. Imperiul Otoman s-a destrămat în 1920, la doi ani după ce Armenia şi-a declarat independenţa de stat, în mai 1918, urmând ca după alţi doi ani să fie sovietizată.

Turcia afirmă că şi-au pierdut viaţa până la 500.000 de armeni în cursul confruntărilor şi al deportărilor forţate spre Irak, Siria şi Liban, foste provincii otomane, negând însă orice intenţie turcă de exterminare a armenilor. Ankara susţine că este vorba despre o represiune împotriva unei populaţii care colabora cu inamicul rus, în timpul Primului Război Mondial, insistând că zeci de mii de turci au fost ucişi atunci, de către armeni. Parlamentul European a recunoscut genocidul armean la 18 iunie 1987. În 2007, Elveţia a sancţionat un negaţionist, potrivit legislaţiei antirasiste elveţiene.