Discuţiile de la Roma între şeful Guvernului italian Mario Monti şi preşedintele francez François Hollande au condus la o convergenţă de puncte de vedere foarte puternică între cele două ţări. Cei doi lideri au apreciat pozitiv tot ce a fost făcut până în prezent în contextul crizei, dar progresele importante inclusiv în guvernarea Zonei Euro nu sunt suficiente pentru a pune la adăpost euro de turbulenţele de pe pieţe. La rândul său, premierul francez Jean-Marc Ayrault a declarat că Franţa şi Germania trebuie să găsească mână în mână o soluţie pentru a scoate Europa din criză, adăugând că acest lucru presupune un dialog mai intens decât cel de până acum. Cea mai bună ocazie, summit-ul din 28 şi 29 iunie.

A doua zi după ce a formulat critici la adresa cancelarului german Angela Merkel şi după vizita preşedintelui francez la Roma, Jean-Marc Ayrault a exclus ideea că Franţa ar vrea să creeze o coaliţie sau un front împotriva cancelarului german. Joi, premierul Ayrault a îndemnat împotriva acceptării de formule simpliste, în răspuns la avertismentul Angelei Merkel în sensul că oficialii de la Berlin nu se pot mulţumi cu soluţii facile şi mediocritate ca reţete în faţa crizei. Premierul francez şi-a justificat apoi remarca din ajun, dând asigurări că nu i s-a adresat în special cancelarului Merkel, ci tuturor liderilor europeni. Invitat să se exprime în limba germană, pe care o vorbeşte fluent, premierul francez a răspuns, în limba lui Goethe: “Avem responsabilitatea comună de a-i da un viitor Europei, pentru că astăzi Europa este în criză şi se îndoieşte de viitorul ei”. Continuând în germană, şeful Guvernului francez i-a evocat pe fostul preşedinte francez Francois Mitterrand şi fostul cancelar german Helmut Kohl, pentru a-şi exprima convingerea că, la fel ca ei, Francois Hollande şi Angela Merkel vor găsi împreună răspunsul la provocările comune.

Între timp, Camera Inferioară a Parlamentului german a adoptat o rectificare bugetară pe anul 2012, necesară pentru contribuţia anticipată a ţării la Mecanismul de salvare european. Liderii europeni au convenit în 2011 asupra devansării cu un an a intrării în vigoare a acestui fond, lăsând la latitudinea fiecărui stat să îl alimenteze mai rapid decât era prevăzut. Germania vrea să grupeze în acest an primele două din cele cinci tranşe prevăzute iniţial. Contribuţia totală a Germaniei este de 22 miliarde de euro, dintre care 8,7 miliarde în acest an, în loc de 4,35 miliarde bugetate până acum, ceea ce a făcut necesară o rectificare bugetară. Aceasta aduce deficitul federal la 32,1 miliarde de euro, faţă de 26,1 miliarde cât era prevăzut anterior. Totodată, ministrul german de Finanţe, Steffen Kampeter, a respins planurile privind lansarea de eurobonduri pentru ţările cu datorii din Zona Euro. Acesta consideră că datoria este o responsabilitate naţională. Planul ar putea permite ţărilor cu datorii de peste 60% din PIB, cum este Grecia, să emită eurobonduri cu scadenţă în maximum 25 ani. Astfel, guvernele cu datorii, care fac eforturi de a se împrumuta la costuri atractive pe pieţele comerciale, ar putea să profite de costurile mai mici de împrumut oferite de ţări cu care va exista o legătură prin aceste bonduri, cum ar fi Germania.