Editura Hachette Filipacchi Associés a cîştigat un proces la CEDO, care a considerat că a fost încălcată libertatea de exprimare cînd, în 2002, editura a fost condamantă de o instanţă în Franţa, pentru că a publicat un articol care ar fi prejudiciat imaginea cîntăreţului Johnny Hallyday. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a trebuit să decidă în cazul reclamat de editura Hachette Filipacchi Associés care este limita dintre libertatea de exprimare, drept garantat de articolul 10 al Convenţiei Drepturilor Omului şi dreptul la viaţă privată, garantat de articolul 2. Societatea Hachette Filipacchi Associés a editat, în 13 noiembrie 1996, săptămînalul ”Ici Paris”, în care era publicat un articol despre dificultăţile financiare pe care le-ar fi avut cîntăreţul Johnny Hallyday şi despre stilul său de viaţă cheltuitor. Articolul era însoţit de patru fotografii ale cîntăreţului, una dintre ele reprezentîndu-l pe scenă şi altele cu caracter publicitar, despre produse pentru care el a autorizat folosirea numelui şi a imaginii sale. În 4 martie 1997, cîntăreţul a dat în judecată societatea care a editat publicaţia, pentru că i-ar fi încălcat dreptul la viaţă privată.

După ce două instanţe i-au respins procedurile împotriva editurii, în principal pentru că publicaţia s-a limitat la a prelua informaţii dezvăluite de el însuşi în autobiografia sa, Curtea de Apel Versailles a condamnat editura Hachette la plata a 20.000 de euro, în 2002. Curtea de Apel a estimat, pe de o parte, că publicarea fotografiilor nu a respectat scopul publicitar pentru care cîntăreţul şi-a dat acordul privind folosirea imaginii sale şi, pe de altă parte, că informaţiile publicate privind modul de viaţă al lui Johnny Hallyday încălcau dreptul la viaţă privată. Însă, CEDO a apreciat că această condamnare a reprezentat o ingerinţă a autorităţilor publice în dreptul Hachette Filipacchi Associés la libertatea de expresie, pentru că Johnny Hallyday a dezvăluit el însuşi, în autobiografia sa, cîteva dintre informaţiile despre felul în care cheltuia banii. CEDO a apreciat, în unanimitate, că a fost încălcat articolul 10 care garantează dreptul la liberă exprimare şi a oferit reclamantei 26.000 de euro pentru daune materiale.