Franţa manifestă interes pentru obţinerea postului de şef al diplomaţiei UE, dar un eventual succes va depinde de acordul dat de aliaţii europeni şi de negocierile în curs de desfăşurare, vizînd mai multe funcţii. Imediat după ce Tratatul de la Lisabona a fost aprobat de Irlanda, Guvernul francez a evocat primele nume. ”Există persoane de calitate în Franţa, există Michel Barnier, există Hubert Vedrine”, a subliniat, duminică, secretarul francez de Stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche. Luni, el a precizat că ”Parisul are o viziune foarte ambiţioasă despre acest post”.

Fostul ministru socialist al Afacerilor Externe în perioada 1997-2002, Hubert Vedrine, în vîrstă de 62 de ani, ar fi foarte interesat, potrivit lui Pierre Lellouche. Michel Barnier, în vîrstă de 58 de ani, şef al diplomaţiei franceze în 2004-2005, depinde de majoritatea prezidenţială şi numele său era mai degrabă evocat pînă în prezent pentru postul de comisar european pentru Piaţa Internă. ”Franţa nu face din acest post de diplomat o prioritate, ea vizează un alt post”, afirmă surse din anturajul preşedintelui Nicolas Sarkozy, fără a preciza obiectivul vizat. Pierre Lellouche nu l-a citat pe ministrul Afacerilor Externe, Bernard Kouchner, politician de stînga, care va împlini 70 de ani la 1 noiembrie şi care şi-a arătat interesul. El a vorbit despre ”un post magnific şi pasionant”, fără a confirma o eventuală candidatură. După ce funcţia de preşedinte al Parlamentului European a fost obţinută de un polonez, iar cea de preşedinte al Comisiei Europene a fost reatribuită unui portughez, cele două posturi cele mai importante rămase - preşedinte al UE şi şef al diplomaţiei - se vor decide în unanimitate, aminteşte Jean-Dominique Giuliani de la Fundaţia Robert Schuman, un centru de cercetare privind Europa. ”Este nevoie de un acord cu germanii, britanicii”, avertizează el, subliniind importanţa unui ”candidat eurocompatibil, consensual şi avînd o viziune împărtăşită de alţii”.

Tratatul de la Lisabona prevede ca succesor al spaniolului Javier Solana un Înalt reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Securitate, care va fi, de asemenea, vicepreşedinte al Comisiei Europene. Atribuţiile sale vor fi consolidate şi va putea să se sprijine pe un serviciu diplomatic european. Pentru Bernard Kouchner, ”noua formulă va permite celor 27 de state ale UE să aibă, în sfîrşit, o expresie politică şi să joace un rol în Orientul Mijlociu, Iran, Afganistan, egal celui al SUA. Va fi mijlocul de a spune că nu ne vom limita mereu să plătim şi că vrem să participăm la procesul politic”. În trecut, Nicolas Sarkozy a susţinut un socialist, Dominique Strauss-Kahn, pentru a conduce Fondul Monetar Internaţional (FMI). Francezii se află, de asemenea, în fruntea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, prin socialistul Pascal Lamy şi a Băncii Centrale Europene, prin Jean-Claude Trichet. În afară de un rol intensificat pentru diplomaţia europeană, Tratatul de la Lisabona prevede un nou post de preşedinte permanent al Consiliului European. Numele fostului premier britanic Tony Blair şi al luxemburghezului Jean-Claude Juncker sînt cele mai citate pentru această funcţie.