Necazul unora, bucuria altora - cam așa s-ar putea traduce invitația lansată de un politician de marcă din Franța companiilor britanice de a-și muta sediile la Paris, după ieșirea Regatului Unit din UE. Valerie Pecresse, unul dintre cei mai cunoscuți politicieni republicani francezi, dorește să aducă joburile britanice în Franța, scrie Bloomberg. Șefa regiunii Parisului avea deja pregătit discursul de a aduce companiile britanice în Franța, imediat după Brexit, indiferent de rezultat. Având în vedere decizia Marii Britanii de a părăsi UE, decizie care ridică dubii legate de accesul companiilor la piața europeană, Pecresse a început ofensiva. ”Dacă trebuie să merg acolo și să iau joburi cu dinții, așa voi face”, a spus politicianul francez într-un interviu din Aix-en-Provence, luna trecută. Decizia Marii Britanii de a părăsi UE i-a oferit lui Pecresse oportunitatea de a-i ajuta pe cei aproximativ 700.000 de șomeri din jurul Parisului. Este, de asemenea, o șansă să demonstreze puterea politică pe care o are, după ce și-a condus partidul într-o victorie răsunătoare în cea mai puternică regiune a Franței, pentru prima oară în ultimii 17 ani.
Deocamdată, britanicii bat pasul pe loc. Premierul Theresa May i-a convocat, miercuri, pe membrii Guvernului său să discute despre modalităţile în care Marea Britanie poate ieşi din UE, informează news.ro. Este prima oară când May, numită în funcţie în iulie, după ce David Cameron a demisionat în urma referendumului privind Brexitul, se întâlneşte cu miniştrii, de când i-a desemnat şi le-a cerut să pregătească opţiuni pentru relaţia Regatului Unit cu UE. Pentru mulţi lideri din UE, este deja târziu. Deşi i-au dat lui May timp să îşi pregătească poziţia de negociere înainte de a declanşa procedura de ieşire din UE, ei sunt dornici ca Marea Britanie să înceapă cât mai repede discuţiile şi să pună capăt incertitudinii care afectează investiţiile. May a anunţat că nu va activa Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, care va da startul procesului oficial de ieşire, înainte de sfârşitul anului, pentru a avea timp să se asigure că va obţine cel mai bun acord posibil pentru ţara sa. May va cere opinia Parlamentului privind Brexitul, dar nu este obligată să îi respecte părerea. Premierul va trece peste orice divergenţe din Cabinetul său, care, la fel ca tot Partidul Conservator, aflat la putere, este divizat într-o oarecare măsură privind Brexit, în special dacă Londra ar trebui să renunţe la piaţa unică europeană pentru a asigura controlul asupra migraţiei sau dacă ar trebui să încerce să obţină un compromis.