Franţa a devenit, ieri, prima ţară care a recunoscut Consiliul naţional de Tranziţie (CNT) din Libia ca unic reprezentant legitim al poporului libian şi va trimite în curând, la Benghazi, un ambasador. Această recunoaştere a fost anunţată după reuniunea la care au participat preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi responsabilii pe probleme internaţionale ai CNT, Mahmud Jibril şi Ali Essaui, care au declarat că acest consiliu va trimite un ambasador la Paris. Jibril şi Essaui au explicat că Sarkozy le-a spus că va prezenta, la Bruxelles, ”un plan global pentru a ajuta poporul libian şi a-l salva de la masacru”. La sfârşitul reuniunii, Nicolas Sarkozy a strâns mâna oaspeţilor săi în faţa camerelor de luat vederi, dar a evitat să facă declaraţii. Regimul libian a afirmat, ieri, prin agenţia sa oficială, că ”dezvăluirea unui secret grav va conduce la înlăturarea de la putere a preşedintelui Nicolas Sarkozy, chiar la judecarea lui în legătură cu finanţarea campaniei sale electorale”, la scurt timp de la recunoaşterea de către Paris a CNT ca reprezentant al poporului libian.

La Berlin, secretarul de Stat în Ministerul german al Afacerilor Externe, Werner Hoyer, şi-a exprimat, ieri, reticenţa faţă de recunoaşterea CNT ca singura autoritate legitimă din Libia. La rândul său, premierul italian, Silvio Berlusconi, a declarat că este de preferat să se aştepte poziţia UE pe tema recunoaşterii CNT. Tot ieri, ministrul francez de Externe, Alain Juppe, a afirmat, înainte de începerea unei reuniuni la Bruxelles, că ”Parisul şi Berlinul doresc ca europenii să angajeze dialogul cu noii responsabili libieni”, reafirmând că ”Muammar Gaddafi, discreditat, trebuie să plece”. Şi ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a spus că ”dictatorul Gaddafi trebuie să plece”. Şeful diplomaţiei portugheze, Luis Amado, a afirmat că i-a spus unui emisar al Tripoli, primit miercuri la Lisabona, că ”regimul colonelului Muammar Gaddafi este terminat în ochii comunităţii internaţionale”. SUA suspendă legăturile cu Guvernul lui Muammar Gaddafi, a anunţat, ieri, secretarul de Stat american, Hillary Clinton. Aceasta va efectua o vizită, săptămâna viitoare, în Egipt şi Tunisia şi a anunţat că se va întâlni şi cu reprezentanţii opoziţiei libiene. SUA acţionează împreună cu alte ţări pentru sporirea presiunii asupra lui Gaddafi. Între timp, Gaddafi a reuşit să alunge rebelii din mai multe zone. Un responsabil al Pentagonului a spus, într-o audiere în Congres, că acum momentul pare a fi de partea regimului Gaddafi.

NATO a început supravegherea spaţiului aerian al Libiei, 24 din 24 de ore, în timp ce avioane ale Guvernului libian au lansat raiduri asupra poziţiilor rebelilor în cadrul unui efort de înfrângere a revoltei împotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Avioanele NATO vor monitoriza spaţiul aerian al Libiei pentru a colecta mai multe informaţii de pe teren, în vederea luării de decizii, a afirmat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în timp ce miniştrii Apărării din cadrul Alianţei s-au reunit pentru a analiza opţiunile pentru Libia. Potrivit unui oficial al NATO, primul avion de avertizare şi control a decolat în misiune de patrulare la 6:30 GMT, ieri dimineaţa. El a afirmat că fiecare Boeing E-3S va zbura deasupra Mediteranei, timp de opt ore, înainte de a fi înlocuit cu alt avion. NATO are 17 avioane E-3S, dintre care câteva acţionează în prezent deasupra Afganistanului. NATO a decis luni instituirea supravegherii aeriene asupra Libiei.

Kremlinul a decretat, ieri, un embargo asupra vânzărilor de arme către Libia, o măsură care se înscrie în linia sancţiunilor decise la ONU împotriva regimului Gaddafi şi susţinute de Moscova. Preşedintele Dmitri Medvedev a semnat un decret care interzice exploatarea, vânzarea şi livrarea către Libia a oricăror arme şi muniţii sau piese de schimb. Reticentă într-o primă fază în a se alătura condamnării violenţelor din Libia, Rusia a votat, la sfârşitul lui februarie, în favoarea unei rezoluţii a ONU care impune sancţiuni severe regimului Gaddafi. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat totuşi opoziţia Moscovei faţă de orice ingerinţă străină în Libia.

Regimul libian a promis, miercuri, o recompensă pentru capturarea principalului reprezentant al insurecţiei, Mustafa Abdeljalil, ex-ministru al Justiţiei, devenit şeful CNT, format de opoziţia libiană în 27 februarie, pentru a pregăti tranziţia. Premiul oferit celui care îl va aduce pe Abdeljalil în faţa lui Muammar Gaddafi va fi de 410.000 de dolari. La Benghazi, al doilea oraş libian ca mărime şi bază a opozanţilor regimului lui Gaddafi, surse medicale afirmă că represiunea împotriva insurgenţilor s-a soldat, până în prezent, cu cel puţin 400 de morţi şi 2.000 de răniţi în estul ţării.

Trei jurnalişti ai postului BBC, care realizau reportaje din Libia, au fost arestaţi şi bătuţi de militari şi poliţişti libieni şi li s-a simulat execuţia, a anunţat, miercuri, postul britanic de radio şi televiziune. Cei trei jurnalişti, palestinianul Feras Killani, britanicul Chris Cobb-Smith şi turcul Goktay Koraltan, au fost puşi în libertate după ce au fost deţinuţi timp de 21 de ore şi în prezent sunt în afara Libiei. ”BBC condamnă ferm aceste rele tratamente împotriva jurnaliştilor săi”, a afirmat un oficial din cadrul serviciului Extern al BBC, Liliane Landor. ”Postul cere Guvernului libian să ia măsuri pentru ca toată mass-media să îşi poată desfăşura activitatea în mod liber. În pofida acestor agresiuni, BBC va continua să difuzeze informaţii privind evoluţia situaţiei din Libia, atât din interior, cât şi din exterior”, a adăugat oficialul. Ieri, cotidianul britanic “The Guardian” a anunţat că nu mai are informaţii, de duminică, despre unul dintre corespondenţii săi din Libia şi despre un reporter brazilian care îl însoţea. Ghaith Abdul-Ahad, un cetăţean irakian care lucrează pentru “The Guardian” din 2004, călătorea împreună cu Andrei Netto de la ziarul brazilian “O Estado de Sao Paulo”, care este şi el dispărut.