Comisia Europeană a anunţat ieri că a renunţat la demararea unei proceduri de infringement împotriva Franţei, pentru nerespectarea legislaţiei, în urma repatrierii mai multor romi, după ce a obţinut de la Paris garanţii privind modificarea dreptului său naţional. Suspendarea înseamnă, în realitate, abandonarea procedurii. ”Comisia Europeană va rămâne atentă şi va veghea ca angajamentele asumate de Franţa să fie în întregime aplicate, în interesul dreptului UE şi al cetăţenilor europeni. Serviciile Comisiei sunt la dispoziţia autorităţilor franceze pentru a le ajuta, astfel încât noua legislaţie să fie implementată rapid şi în plină conformitate cu dreptul UE”, a precizat comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding. CE a cerut Guvernului francez să includă garanţii procedurale în legislaţia franceză pentru cetăţenii repatriaţi, cum a fost cazul romilor români şi bulgari care au fost nevoiţi să părăsească Franţa, începând din august. Guvernul francez şi-a luat angajamentul vineri să adopte măsuri legislative şi a propus un calendar precis - până la începutul lui 2011 - pentru a introduce în legislaţia franceză garanţiile procedurale solicitate de directiva Uniunii Europene privind libera circulaţie.

Franţa s-a aflat, ieri, în a şasea zi de proteste naţionale faţă de reforma pensiilor susţinută de Guvern, într-un context tot mai dificil, cu o penurie de carburant, greve în transporturi şi teama de violenţe, înainte de votul din Senat. Mişcări de grevă şi 266 de manifestaţii au fost prevăzute, ieri, pe întreg teritoriul Franţei, în condiţiile în care sindicatele protestează faţă de această reformă care prevede creşterea vârstei de pensionare de la 60 la 62 de ani. Săptămâna trecută, sindicatele au reuşit să atingă un nivel de mobilizare record, cu 1,2 până la trei milioane de manifestanţi. Ele au reuşit de asemenea să scoată în stradă, sâmbătă, între 825.000 şi trei milioane de persoane. Aceste noi manifestaţii naţionale înainte de votarea textului în Senat sunt prevăzute să aibă loc astăzi, dar ar urma să fie extinse până mâine seară. În centrul protestelor se află sectorul strategic al energiei: de mai multe zile, toate cele 12 rafinării ale Franţei sunt în grevă şi peste 2.500 de benzinării din cele 12.500 ale ţării au rămas fără stocuri de carburanţi, luni seară. În această situaţie, Guvernul a activat, luni, un centru interministerial de criză, pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu carburant în ţară. Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a apreciat că Franţa dispune de stocuri suficiente pentru a face faţă situaţiei. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a anunţat ieri că va lua măsuri împotriva blocării rafinăriilor şi pentru garantarea ordinii.

Sectorul transporturilor a fost de asemenea afectat. Ieri, jumătate din zboruri au fost anulate la aeroportul parizian din Orly, 30% la Roissy şi în provincie. În domeniul feroviar au funcţionat şase trenuri de mare viteză dintr-o medie de zece. Traficul internaţional Eurostar a fost normal, fiind prevăzute nouă trenuri Thalys din zece. Şoferii de camioane s-au alăturat şi ei mişcării de protest, provocând importante aglomerări pe anumite axe rutiere. Preavizuri de grevă au fost depuse la sediul Poştei, al France Telecom, în educaţie sau sectorul public audiovizual. Liceenii, care s-au alăturat şi ei mişcării, săptămâna trecută, au ieşit din nou în stradă, ieri. Ziua de luni a fost marcată de violenţe şi au fost reţinuţi aproape 300 de manifestanţi violenţi care au participat la mitinguri la Paris şi în provincie. Ministrul Justiţiei, Michele Alliot-Marie, a promis că se va da dovadă de fermitate faţă de manifestanţii violenţi care se infiltrează în mitingurile organizate de liceeni.