Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a confirmat, ieri, revenirea Franţei la comandamentul militar integrat al NATO, în viitorul apropiat. “Franţa este un aliat independent, un partener liber. Principiile propuse la momentul respectiv de generalul Charles de Gaulle devin acum şi ale mele: Franţa va păstra, sub toate aspectele, o libertate totală de a-şi desfăşura trupele în operaţiuni. Franţa nu va mobiliza niciun contingent militar sub comandament NATO pe timp de pace. Disuasiunea nucleară a Franţei va rămîne strict naţională şi sînt sigur că acest fapt va contribui la securitatea întregii Europe. În baza acestor principii ne vom putea reînnoi relaţiile cu NATO, fără a ne teme pentru independenţa noastră şi fără riscul de a fi implicaţi într-un război, în pofida voinţei noastre”, a conchis liderul francez. Secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a salutat intenţia exprimată de preşedintele Sarkozy privind reintegrarea Franţei în comandamentul NATO. Sarkozy afirmase încă din 2007 intenţia reintegrării în structurile NATO, din care Franţa s-a retras în 1966.

Franţa intenţionează să pună bazele unei armate mai reduse numeric, dar mai mobilă şi mai bine echipată, capabilă să răspundă ameninţărilor de orice natură, de la terorism la atacuri cibernetice, potrivit planurilor care au fost prezentate de preşedintele Sarkozy. Un document guvernamental trasează planurile de reformare a armatei franceze care constau, în special, în suplimentarea fondurilor destinate echipamentului militar şi acordarea unei mai mari atenţii culegerii de informaţii şi securităţii naţionale, în paralel cu menţinerea capacităţii de disuasiune nucleară. “Trebuie să ne adaptăm armata unei lumi în schimbare”, a precizat ministrul francez al Apărării, Herve Morin. “Trebuie să acordăm o mai mare atenţie infanteriei, mobilităţii aeriene prin elicoptere de transport şi protejării trupelor”, a adăugat el. Franţa are 12.000 de militari mobilizaţi în Afganistan şi în Balcani, dar misiunea lor este împiedicată de lipsa echipamentului şi a elicopterelor şi avioanelor de transport. Peste jumătate din angajaţii armatei franceze au atribuţii administrative şi logistice, doar 40% fiind implicaţi în structurile operaţionale.

Statutul de putere nucleară joacă un rol important în cadrul noii politici iar Nicolas Sarkozy a dat asigurări că va menţine fondurile alocate acestui domeniu la nivelul de două procente din PIB. Documentul dezvăluie, de asemenea, intenţia de a reduce numărul militarilor care pot fi trimişi în misiuni în străinătate, de la 50.000 la 30.000, alături de 5.000 de combatanţi care vor forma un contingent de intervenţie rapidă. Un alt contingent, format din 10.000 de militari, va avea atribuţii în menţinerea securităţii interne prin combaterea diferitelor ameninţări, de la terorism, pandemii şi atacuri cibernetice. Un consiliu special de apărare, prezidat de şeful statului, va coordona toate chestiunile legate de securitatea naţională. Regiunile sensibile din estul şi vestul Africii, unde Franţa menţine o prezenţă militară semnificativă, rămîn prioritare, dar Asia ar putea, de asemenea, fi vizată de interesele franceze.