”Există o îngrijorare larg răspândită în UE că România nu-şi îndeplineşte angajamentele asumate la aderare, de a lupta împotriva corupţiei şi de a-şi reforma justiţia şi aceasta este adevărata ameninţare la adresa ambiţiilor României de a intra în Schengen, nu imigranţii romi”, scrie ”European Voice”. ”Guvernul român vede în aderarea la Schengen un pas obligatoriu pentru a deveni un stat UE cu drepturi depline, dar şi o dovadă că este privit de pe poziţii egale de către partenerii săi”, explică publicaţia de la Bruxelles. ”Aderarea la Schengen este văzută şi ca o uriaşă miză electorală: Guvernul care duce România în Schengen, permiţându-le astfel cetăţenilor să călătorească prin Europa fără paşaport, va fi răsplătit, foarte probabil, în sondaje. Nu este o surpriză că reacţia lui Teodor Baconschi, ministrul de Externe al României, la ameninţarea cu blocarea aderării României a secretarului de Stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, a fost fermă”, scrie ”European Voice”. ”Totuşi, în realitate, lupta României pentru combaterea corupţiei şi reformarea justiţiei reprezintă o ameninţare mai gravă pentru ambiţiile ei Schengen decât îngrijorările cu privire la modul în care tratează romii, asta dacă nu cumva Franţa este pornită să-şi folosească dreptul de veto”, scrie publicaţia de la Bruxelles.

Comisia Europeană a spus Franţei în mod ferm că nu există nicio legătură între integrarea minorităţilor şi condiţiile pentru intrarea în Schengen, care se concentrează pe procedurile de control al frontierelor, sistemul de procesare a vizelor şi participarea la Sistemul de Informaţii Schengen. Majoritatea guvernelor nu sunt sensibilizate de tentativele Franţei de a-şi justifica deportările şi probabil nu vor sprijini o blocare a extinderii Schengen pe motivele sugerate de Lellouche. Există, totuşi, o îngrijorare larg răspândită în UE că România nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate la aderarea la UE, în 2007, în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei. CE a avertizat în iulie că sunt ”importante neajunsuri în eforturile României de a obţine progrese în acest domeniu”. În trecut, CE a luat în considerare posibilitatea de a stabili o legătură directă între progresele în lupta anticorupţie şi aderarea la Schengen, dar până acum s-a abţinut să o facă. Statele membre vor găsi, totuşi, dificil din punct de vedere politic să permită aderarea României la Schengen, chiar dacă ţara a întrunit toate cerinţele formale pentru a intra în acest spaţiu, pentru că se vor confrunta cu acuzaţia că au permis aderarea unui stat cu realizări îndoielnice în combaterea corupţiei, care trebuie să aibă grijă de o parte a graniţei externe a UE, explică ”European Voice”. ”Aceasta este adevărata ameninţare la adresa ambiţiilor Schengen ale României”, conchide publicaţia.

”România a depus un efort masiv, în ultimii doi ani, pentru a se pregăti de intrarea în Schengen şi speră că se va alătura acestui spaţiu în martie 2011. Franţa are drept de veto, pentru că orice extindere Schengen trebuie aprobată în unanimitate de cele 25 de membre ale blocului Schengen (din care 22 sunt membre UE)”, precizează European Voice. Pierre Lellouche, secretarul de Stat francez pentru Afaceri Europene, a spus că ”Franţa are rezerve în legătură cu admiterea României în Schengen”, sugerând că există îngrijorări că minoritatea romilor, prost integrată, va încerca să emigreze în masă în celelalte state membre.

Comitetul ONU pentru Combaterea Discrimării Rasiale (CERD) i-a cerut, vineri, Franţei să evite repatrierile colective ale romilor, arătându-se îngrijorat de ”discursul politic de natură discriminatorie din ţară”. Într-o serie de recomandări publicate vineri, în urma examinării situaţiei din Franţa cu privire la minorităţi, la jumătatea lui august, cei 18 experţi ai CERD se declară la nivel global îngrijoraţi de ”susţinerea unor discursuri politice de natură discriminatorie în Franţa, care coincid cu o creştere a actelor recente de manifestări cu caracter rasist şi xenofob”. Mai exact, aceştia denunţă repatrierile colective ale romilor, fără consimţământul lor liber, deplin şi clar şi cer Franţei să evite astfel de măsuri.