Preşedinţia franceză a reafirmat, ieri, că disuasiunea nucleară rămâne, în opinia Franţei, esenţială pentru asigurarea securităţii Europei, şi s-a declarat pregătită să aibă o contribuţie financiară sau în natură la scutul antirachetă al NATO. Anunţul preşedinţiei franceză a fost făcut înaintea unei reuniuni, luni şi marţi, la Deauville, la care vor lua parte preşedinţii francez, Nicolas Sarkozy, rus, Dmitri Medvedev, şi cancelarul german, Angela Merkel. Totuşi, ministrul francez al Apărării, Herve Morin, a exprimat la Bruxelles unele rezerve asupra acestui proiect, dar a sugerat că Franţa nu va bloca hotărârea de principiu pe care NATO trebuie să o ia în legătură cu acest subiect, la summit-ul de la Lisabona, în perioada 19-20 noiembrie.

Realizările militare ale Franţeiu din ultimii ani nu sunt deloc strălucite. În plus, o serie de probleme la portavionul nuclear francez Charles de Gaulle, aflat în drum către Oceanul Indian şi teatrul de luptă afgan, pun într-o situaţie dificilă autorităţile militare. Portavionul Charles de Gaulle a fost nevoit să se întoarcă din drum şi să meargă în portul său din Toulon, în sudul Franţei, pentru a repara o defecţiune de ordin electric. Aparent, aceste reparaţii nu pun în discuţie misiunea de patru luni a navei, consacrată luptei împotriva pirateriei şi terorismului în Oceanul Indian, dar şi susţinerii forţelor NATO desfăşurate în Afganistan. Grupul aeronaval francez, de 3.000 de oameni, articulat în jurul portavionului nuclear, care este alcătuit dintr-o fregată de apărare anti-aeriană, o fregată anti-submarin, un submarin nuclear de atac şi un petrolier de alimentare, plecase de la Toulon miercuri seară. Grupul aerian îmbarcat la bordul portavionului Charles de Gaulle este alcătuit din zece avioane de tip Rafale F3, 12 Super Etendard modernizate şi două Hawkeye, dar şi trei elicoptere, de tip Puma, Delfin şi Linx.

Totodată, un exerciţiu al Forţelor aeriene franceze în regiunea pariziană, care trebuia să fie cunoscut doar de militari, s-a transformat joi, după o serie de erori, într-o alertă cu bombă biologică în Bretania, generând îngrijorare şi mobilizarea serviciilor. Exerciţiul, destinat, iniţial, bazei aeriene Landivisiau, a ajuns până la serviciul de logistică al Marinei din cadrul bazei navale din Brest, unde nimeni nu era la curent. Mesajul, care nu conţinea menţiunea exerciţiu, preciza un punct GPS unde se situa presupusa bombă biologică, la Landivisiau, la aproximativ 40 de kilometri la est de Brest. Poliţia, jandarmeria, echipe cu câini, genişti şi agenţi muncipali au fost mobilizaţi timp de trei ore în acest oraş, în care, în perimetrul bombei, se afla o creşă, care a fost evacuată, iar pensionarii dintr-un azil au fost consemnaţi înăuntru. Exerciţiul, organizat de Comandamentul Apărării Aeriene şi Operaţiunilor Aeriene din Villacoublay, prevăzut iniţial fără alertă şi desfăşurare de mijloace, avea ca scop să testeze canalele de comunicaţie şi reacţiile diferiţilor participanţi.