Fraudele cu fonduri europene sunt mult mai mari decât cele 600 de milioane de euro raportate de statele UE în 2010, relatează publicaţia electronică EUobserver. ”Extinderea activităţilor ilicite care aduc pierderi în bugetul UE este cu adevărat şocantă. Considerăm că suma reală este mult mai mare”, a declarat, joi, comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding. Anul trecut, bugetul UE a fost de 125,5 miliarde de euro, dar o sumă importantă se presupune că a fost furată în special prin intermediul programelor pentru agricultură şi dezvoltare regională. Statele membre au administrat, prin intermediul agenţiilor naţionale, 80% din bugetul UE. Cei care comit aceste infracţiuni reuşesc să scape mutându-se în statele membre unde pedepsele sunt reduse sau... inexistente. În aceste condiţii, Reding consideră că ”UE are nevoie de o lege federală, care să asigure o mai bună cheltuire a banilor şi care să-i împiedice pe cei care comit fraude să caute refugiu în anumite state membre. Dacă avem un buget federal cu bani care vin de la cele 27 de state UE, trebuie să avem şi o lege federală care să protejeze acest buget”. Comisarul european vrea o pedeapsă automată cuprinsă între şase luni şi cinci ani pentru cele mai importante infracţiuni. Amenzile ar ajunge la 100.000 de euro pentru cei care fură bani europeni şi la 30.000 de euro pentru spălare de bani. Un procuror public european, funcţie a cărei înfiinţare este permisă de Tratatul de la Lisabona, i-ar coordona pe procurorii din fiecare stat membru în ceea ce priveşte urmărirea şi acuzarea suspecţilor. Viviane Reding susţine şi o creştere a atribuţiilor acestui procuror, chiar dacă acest lucru înseamnă modificarea tratatului. Un europarlamentar liberal din Marea Britanie, Sarah Ludford, şi-a exprimat însă rezervele cu privire la acest plan, afirmând că ”o pedeapsă minimă automată ar submina libertatea sistemelor juridice naţionale”.

ACHITAŢI DE FRAUDĂ CU FONDURI UE Omul de afaceri Mario Nikolov şi alţi cinci bulgari au fost achitaţi, vineri, de Curtea de Apel din Sofia, după ce au fost condamnaţi în 2010 pentru spălare de bani proveniţi din foncuri europene, într-un proces considerat de UE drept un test pentru justiţia bulgară. Toţi acuzaţii au fost achitaţi pentru participare la un grup infracţional organizat şi spălare de bani, a explicat un oficial din cadrul serviciului de presă al tribunalului. În martie 2010, Mario Nikolov a fost condamnat la zece ani de închisoare şi plata a 30.000 de leva (15.000 de euro) pentru spălare de bani obţinuţi prin programul agricol european pentru preaderare SAPARD şi pentru constituire de grup infracţional. Cinci complici au fost de asemenea condamnaţi. Soţia lui, Mariana Nikolova, a primit opt ani de închisoare şi alte patru persoane, şase ani, toate fiind amendate cu 30.000 de euro.

Nikolov şi anturajul său sunt urmăriţi în Bulgaria pentru că au cumpărat maşini de ocazie pentru compania sa de procesare a cărnii, pe care le-au prezentat ca noi, pentru a obţine o subvenţie în programul SAPARD. El şi complicii lui au obţinut astfel 7,5 milioane de euro, potrivit Parchetului. Cazul Nikolov, care a fost semnalat autorităţilor bulgare de Oficiul european antifraudă (OLAF), este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană. Bruxelles-ul critică periodic Sofia pentru lipsa sa de eficienţă în prevenirea fraudelor cu fonduri europene şi urmărirea autorilor acestora.