Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, a prezentat în faţa PE priorităţile preşedinţiei suedeze a Consiliului UE. Una dintre cele mai mari provocări ale generaţiei actuale o reprezintă schimbările climatice care au un efect dramatic asupra întregului glob. Pentru a contracara această tendinţă este necesară dezvoltarea în continuare a energiilor regenerabile şi a tehnologiilor pentru o mai bună eficienţă energetică. ”Folosind mai puţină energie, vom putea economisi bani, îmbunătăţind, în acelaşi timp, finanţele publice şi oferind astfel mai multe resurse la dispoziţia cetăţenilor”, a declarat premierul suedez. ”Pentru a ajunge la un acord global cu privire la schimbările climatice, calea de la Kyoto spre Copenhaga trebuie să devină dintr-o coaliţie voluntară, o responsabilitate globală. De aceea trebuie stabilit un preţ al emisiilor globale şi creat un sistem de comerţ cu emisii astfel încît să se poată dezvolta alternative ecologice. Nu este suficient să se limiteze emisiile doar în cadrul unui grup de state care s-au angajat în mod voluntar să le reducă, avînd în vedere că emisiile acestor ţări reprezintă doar 30% din totalul acestora. Din acest motiv trebuie discutată finanţarea investiţiilor în ţările în curs de dezvoltare, pentru a asigura transferul tehnologic”.

În ceea ce priveşte criza economică şi financiară, reprezentantul preşedinţiei suedeze a atras atenţia asupra faptului că această recesiune afectează în mod direct milioane de cetăţeni europeni, care riscă să îşi piardă locul de muncă. În primul rînd este nevoie de restabilirea încrederii în pieţele financiare, prin crearea unui sistem de supraveghere menit să prevină apariţia unei crize similare în viitor. Preşedinţia suedeză va încerca să ajungă la un acord la nivelul Consiliului cu privire la acest sistem, pînă la sfîrşitul anului. Un alt obiectiv al preşedinţiei actuale este asigurarea unei dimensiuni sociale a politicilor europene, bazată pe finanţe publice solide şi prin crearea mai multor locuri de muncă. Potrivit premierului suedez, o revizuire a Strategiei de la Lisabona va contribui la creionarea unui agende de reformă europeană, fiind planificată rediscutarea acestei strategii în cursul toamnei. Avînd în vedere că arhitectura instituţională defineşte marja de acţiune în diferite domenii, ratificarea Tratatului de la Lisabona este esenţială. Preşedinţia suedeză va conduce toate lucrările de pregătire pentru tranziţia uşoară spre noul tratat. El şi-a exprimat speranţa că în lunile următoare, acesta va fi ratificat de toate statele membre.

Premierul suedez a menţionat şi Programul Stockholm, care este continuarea programului de la Haga şi îşi propune consolidarea instrumentelor necesare pentru garantarea securităţii în cadrul UE şi combaterea crimei organizate şi a terorismului. De asemenea, programul de la Stockholm stabileşte reguli comune pentru politica de azil, printre care se numără şi procesarea mai armonizată a solicitărilor de azil. Referindu-se la negocierile de aderare în curs, Fredrik Reinfeldt a subliniat că apartenenţa la UE înseamnă împărtăşirea unui set de valori comune şi respectarea regulilor comune, un aspect asupra căruia statele din afara UE, de la Reykjavik la Ankara şi în Balcanii de Vest trebuie să reflecteze. În ceea ce priveşte statele membre, premierul suedez a menţionat că poate fi tentant a permite procesului de aderare la UE să devină o oportunitate de a rezolva dispute nerezolvate, însă trebuie identificate soluţii care să aducă beneficii ambelor părţi şi deschise noi perspective. În caz contrar, progresul atins în direcţia integrării europene poate fi periclitat.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a reiterat principalele teme ce vor fi tratate în viitoarele şase luni, redresarea economiei europene şi încheierea unui acord, în decembrie, la Copenhaga, asupra schimbărilor climatice. Propunerea de supraveghere a sistemului financiar va contribui la reforma globală a pieţelor financiare, dar concomitent trebuie identificate noi surse de creştere economică. Preşedintele Comisiei a declarat că ”nu ne putem baza la infinit pe politici de stimulare fiscală şi monetară”. Principalele trei grupuri politice din Parlament - conservatorii, socialiştii şi liberalii - sînt de acord ca votul pentru Barroso să se desfăşoare în septembrie. Iniţial, Barroso şi susţinătorii săi conservatori doreau ca acesta să fie confirmat în funcţie încă din luna iulie de Parlament, pentru a evita o perioadă de vid. Însă europarlamentarii au vrut ca fostul premier portughez să le prezinte mai întîi un program de acţiune. Principala necunosută era dacă europarlamentarii europeni vor vota în septembrie sau vor aştepta pînă la jumătatea lunii octombrie, după referendumul din Irlanda, din 2 octombrie, pentru Tratatul de la Lisabona. La începutul lunii septembrie, Barroso, al cărui bilanţ pentru primul mandat este criticat vehement de stînga, Verzi şi liberali, îşi va prezenta programul în faţa fiecărei formaţiuni politice parlamentare.

Un europarlamentar surdo-mut a deschis dezbaterile în Parlamentul European

Europarlamentarul surdo-mut Adam Kosa, conservator ungar, a fost primul membru al PE care a susţinut un discurs, într-o dezbatere de fond organizată miercuri, privind noua legislatură. Exprimîndu-se prin semne, traduse la microfon în limba ungară de o asistentă a sa, Kosa a susţinut o pledoarie înfocată în favoarea respectării limbilor minorităţilor, într-o dezbatere oficială consacrată bilanţului preşedinţiei cehe a UE, încheiată la 30 iunie. ”Sînt foarte emoţionat şi foarte fericit că mă pot exprima în ungară, limba mea maternă. Parlamentul slovac a adoptat o lege care limitează posibilităţile de a interveni în limba maternă, cînd faci parte dintr-o minoritate. Eu, care vorbesc prin intemediul semnelor, sînt foarte sensibil la astfel de lucruri şi aş vrea ca toate minorităţile să se poată exprima în limbile lor”, a subliniat Kosa, aplaudat de colegii săi. ”Trebuie respectată egalitatea de şanse. Eu îi apăr în special pe surzi, dar aş dori ca toate minorităţile să aibă această posibilitate”, a adăugat europarlamentarul ungar. De profesie avocat, Adam Kosa, în vîrstă de 34 de ani, şi-a început, marţi, primul mandat de europarlamentar.