Clasa politică trebuie să-și ia adio de la metodele clasice de mobilizare la vot a electoratului. În ultimii ani s-au înmulțit condamnările pentru abaterile electorale. Primul a fost președintele Liviu Dragnea, care a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în 2015, un an de închisoare cu suspendare pentru că și-a îndemnat alegătorii să iasă la vot la referendumul din 2012 pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu. A fost acel dosar în care procurorii i-au pus pe oameni să jure cu mâna pe Biblie că au votat cum scrie la carte la referendum. Decizia în cazul lui Dragnea nu a fost definitivă și a fost atacată cu recurs tot la Instanța Supremă. La câteva luni de la episodul Dragnea, un alt greu al politicii este condamnat pentru o fraudă electorală. De data aceasta în plasa justiției a căzut preşedintele CJ Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde (PNL), care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că și-ar fi folosit influenţa asupra membrilor de partid pentru obținerea unui număr cât mai mare de voturi pentru Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale din 2014. Și în cazul lui Frunzăverde, decizia instanței poate fi atacată. Ca urmare a condamnării, Frunzăverde a fost suspendat din calitatea de membru al PNL, el neavând dreptul de a mai candida la alegerile din acest an din partea liberalilor. Indiferent de ce se va întâmpla în continuare în cazurile Dragnea și Frunzăverde, cert este că deciziile instanțelor îi sperie pe politicieni, care se vor gândi de două ori înainte să se dedea la manevre la limita legii la alegerilor locale și parlamentare din acest an.