Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, va prezenta propunerile în această săptămână.

Planul de recuperare este aşteptat cu nerăbdare de ţări precum Italia şi Spania, lovite atât economic, cât şi medical în criza Covid-19. Dar intenţia preşedintelui CE von der Leyen de a oferi cea mai mare parte a fondului de recuperare ţărilor afectate a iscat nemulţumirea Olandei, Austriei, Danemarcei şi Suediei.

Printre idei, dintre care multe se vor confrunta cu o rezistenţă acerbă din partea unor capitale ale UE, se numără o nouă taxă la nivelul UE pe deşeurile de plastic. Liderii UE au discutat ideea la un summit neconcludent cu privire la viitorul buget pe şapte ani al blocului, în februarie. Bruxelles a estimat că ar putea strânge astfel 7 miliarde de euro pe an.

Dna von der Leyen va sugera, de asemenea, ca Bruxelles-ului să i se permită să utilizeze veniturile rezultate din reformele de pe piaţa carbonului din UE, cunoscut sub numele de sistemul de comercializare a emisiilor. Sistemul, care permite companiilor să cumpere şi să vândă autorizaţii pentru a emite CO2, ar putea produce aproximativ 10 miliarde de euro pe an pentru bugetul UE, conform estimărilor preliminare.

De asemenea, UE vrea să impoziteze unele produse industriale carbon-intensive, expediate din afara blocului. Estimările sugerează că schema ar putea aduce între 5 miliarde de euro şi 14 miliarde de euro.

Alături de propunerile pentru impozite de mediu, comisia analizează o nouă taxă pentru companiile care beneficiază de piaţa unică, despre care consideră că ar putea produce aproximativ 10 miliarde de euro pe an. Un impozit pentru marile companii digitale precum Facebook şi Google ar putea genera aproximativ 1 miliard de euro pe an dacă ar merge înainte, conform estimărilor preliminare.

Planurile fondului de recuperare ale comisiei vor fi publicate la doar o săptămână după ce Germania şi Franţa şi-au unit forţele pentru a pleda pentru un fond de recuperare finanţat din datorii de 500 de miliarde de euro.