DREPTUL DE A MIGRA Recenta tragedie de la Lampedusa, în sudul Italiei, în care 250 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alţi 150 sunt daţi dispăruţi, a determinat Agenţia pentru Drepturile Fundamentale (FRA), cu sediul la Viena, să facă un apel la revizuirea politicilor migratorii în vigoare în ţările UE. „În mod repetat, migranţii plătesc preţul suprem în căutările lor pentru o viaţă mai bună. Trebuie să acţionăm acum pentru a găsi soluţii corespunzătoare şi echilibrate între necesitatea unui control al frontierelor şi cerinţele şi drepturile migranţilor”, a subliniat danezul Morten Kjaerum, directorul agenţiei europene. „Migranţii nu trebuie să rişte sancţiuni penale pentru că au traversat ilegal frontiera, în timp ce mai mult de jumătate dintre ţările UE au adoptat legislaţii care penalizează intrarea şi/sau sejurul ilegal. În prezent, legea penală vizează migrantul. Aceasta ar trebui să se schimbe. Trebuie întreprinse eforturi pentru a combate cauzele profunde care-i determină pe migranţi să se îmbarce în călătorii atât de periculoase”, a sugerat FRA.

Comisia Europeană şi-a anunţat intenţia de a organiza o operaţiune de securitate şi salvare de amploare în Marea Mediterană, după tragedia din Lampedusa. Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, îl va însoţi, astăzi, pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în cadrul vizitei sale în Lampedusa. O ambarcaţiune care avea la bord circa 500 de eritreeni şi somalezi a naufragiat, pe 3 octombrie, în largul insulei italiene Lampedusa. Doar 155 de imigranţi au putut fi salvaţi, existând temeri că bilanţul morţilor ar fi între 300 şi 360.

PRACTICA NE OMOARĂ! Ieri a avut loc, la Luxemburg, o reuniune a miniştrilor europeni de Interne. 24 dintre cele 28 de ţări ale UE se opun unei modificări a regulilor în materie de azil, în timp ce pe masa discuţiilor a fost pusă o cerere de împărţire a responsabilităţilor în acest domeniu. Actuala legislaţie ţine cont de Acordul de la Dublin, care le impune ţărilor de sosire să trateze cererile de azil şi să asigure găzduirea solicitanţilor. Germania, Suedia şi Danemarca refuză să modifice aceste norme de azil, considerând că UE are toate instrumentele necesare pentru a face faţă afluxului de migranţi. Oficialii de la Roma sunt sprijiniţi de Franţa, a cărei poziţie oficială este că Italia nu trebuie să rămână singură după naufragiul din apropierea insulei Lampedusa. Ministrul delegat pentru francezii din străinătate, Hélène Conway-Mouret, a menţionat că este nevoie de cooperare în materie de justiţie pentru a lupta cu reţelele mafiote, care iau bani de la săraci circa 1.000 de dolari pentru ca aceştia să moară în mare. Oficialul francez a menţionat că statele din care provin aceşti imigranţi au nevoie de ajutor pentru dezvoltare sau de o consolidare a resurselor Frontex, agenţia de supraveghere a frontierelor UE. „Este esenţial să ne schimbăm părerea faţă de mobilitatea internaţională”, a declarat Hélène Conway-Mouret, adăugând că francezii din străinătate vor beneficia de modernizarea reţelei consulare şi de un serviciu public de calitate, în special în domeniul educaţiei. În prezent, aproximativ 2,5 milioane de cetăţeni francezi se află în afara ţării lor, în timp ce numărul italienilor în străinătate depăşeşte 4,5 milioane.

Comisia Europeană a preluat iniţiativa şi va organiza o operaţiune de securitate şi salvare de amploare în Marea Mediterană, după tragedia din Lampedusa.