RISCURI URIAŞE Aducerea la zero a deficitului, fără creşterea absorbţiei de fonduri, ar conduce economia în recesiune, spune analistul Daniel Dăianu, comentând anunţul făcut de preşedintele Traian Băsescu, care a spus că vrea un deficit bugetar de 0%, în 2013. „Nu văd cum vom avea o creştere a celorlalte componente ale cererii agregate (consum şi investiţii private)... poate numai dacă am avea mari investiţii străine în economie, eventual din Germania. Astfel de ipoteze nu pot sta la baza construcţiei unor scenarii realiste de buget”, a declarat Dăianu, citat de hotnews.ro. În viziunea preşedintelui, deficitul nu poate merge decât în jos. În 2010 a fost de 6,5%. În 2011 scade sub 4,4%. Pentru 2012 se estimează un deficit de 1,9%. În aceste condiţii, ţinta Guvernului este să încheie 2013 pe zero, a spus Băsescu.

OPTIMISM NEFONDAT Să fie din cazul de „wishful thinking”, de optimism exagerat, nefondat? Din câte se pare, potrivit unor surse apropiate recentelor negocieri cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, FMI ar fi acceptat şi un nivel de 3% al deficitului, pentru 2012, însă autorităţile de la Bucureşti ar fi insistat să menţină ţinta de 1,9%, temându-se că deficitul ar fi nefinanţabil, dacă ar depăşi acest prag. Cu ce realităţi se confruntă guvernul? Bănci cu plafoanele de achiziţii de titluri de stat epuizate, privatizări puţine şi ineficiente, fonduri insuficiente şi o imposibilitate (n.r. - vorba vine) de a tăia cheltuieli. „Sunt de acord că actualul context extern obligă la maximă prudenţă, dar aceasta se bate cap în cap cu dorita indexare de pensii şi salarii. Nu văd aici o consecvenţă în abordare (din partea Guvernului)”, mai spune Daniel Dăianu. În opinia fostului ministru de Finanţe, o asemenea corecţie fiscală în 2012 şi 2013 este „extrem de dificil de realizat”, dacă nu se va creşte absorbţia fondurilor europene la peste 4% din PIB şi dacă nu există creştere economică (care să genereze venituri fiscale la buget).

CERC VICIOS Potrivit spuselor lui Dăianu, ne regăsim într-un cerc vicios - „cu cât tăiem mai multe cheltuieli, cu atât este afectată mai mult creşterea economică (în mod negativ, fireşte)”, fiindcă nivelul PIB-ului depinde de cel al cheltuielilor publice. „Ar trebui să compensăm prin resurse europene tăierea drastică de cheltuieli, dar nu văd eforturi mari de colectare mai bună”, a precizat Dăianu. De altfel, încă mai aşteptăm un proiect finanlizat de la nou înfiinţatul minister al fondurilor comunitare. În acelaşi timp, din România lipsesc investiţiile în adevăratul sens al cuvântului. După cum remarca de curând preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, „ceea ce oficialii români prezintă ca fiind investiţii sunt, de fapt, achitarea unor facturi”. Nu în ultimul rând, economiştii sunt de părere că statul ar trebui să se concentreze pe probleme palpabile şi nu să fugărească un obiectiv atât de nerealist ca deficitul zero. „Mai este un argument pentru prudenţă - trebuie să ne facem rezerve, în caz că va fi nevoie ca statul român să intervină şi să preia subsidiarele elene din România”, conchide Dăianu.