MIŞCĂRI AMPLE Jucătorii străini şi-au închis ieri încontinuu poziţiile speculative pe leu, iar volumele de tranzacţionare au fost ridicate. „Cineva a încercat să ducă leul mult mai jos; nu excludem şi susţinerea băncii centrale”, spun dealerii. Ei remarcă şi faptul că vânzările de euro au început după ce în piaţă a fost plasat un ordin comercial semnificativ, care s-a propagat ulterior. Urmând valul, mulţi străini care mizau pe deprecierea leului şi-au făcut bagajele şi au plecat acasă. Aprecierea a fost unică în regiune, unde valutele vecine au consemnat variaţii nesemnificative faţă de euro. „Poate că banca centrală a considerat că este bine să intervină, pentru că situaţia a fost mai calmă. Nu cred că pentru piaţă era important ca Traian Băsescu să se întoarcă, jucătorii străini criticând în special modul brutal în care s-au luat unele decizii. Pe termen scurt, leul ar putea să se mai aprecieze, însă pe termen lung tensiunile politice ar putea reveni”, spune economistul-şef al ING Bank, Vlad Muscalu. De aceeaşi părere este şi economistul-şef al Volksbank, Melania Hăncilă, care apreciază că sosirea delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar putea stabiliza pe moment situaţia din piaţa valutară: „Evoluţia leului va depinde de politic, de modul în care rezultatul referendumului va fi acceptat”. Alţi analişti explică aprecierea bruscă a leului prin impactul psihologic al referendumului şi intervenţiile BNR. „A fost entuziasm, pentru că a ieşit rezultatul aşteptat de Uniunea Europeană”, spune analistul Dragoş Cabat, precizând că şi rezultatele discuţiilor cu FMI vor avea un impact major asupra leului.
SITUAŢIE ÎNCÂLCITĂ De cealaltă parte, rezultatul referendumului ar putea însemna şi o prelungire a instabilităţii politice, astfel că nu ar fi exclus să vedem noi maxime istorice ale cursului leu/euro, potrivit unei analize a Capital Economics: „Dacă Guvernul va recurge la măsuri alternative în încercarea de a-l îndepărta pe Traian Băsescu, am putea vedea noi cartonaşe roşii din partea Comisiei Europene şi noi semne de întrebare privind acordul de precauţie cu FMI şi UE”. Ce-ar fi bine să nu uităm e că leul nu rupea gura târgului înainte de startul circului politic. În primele şase luni ale anului, moneda naţională s-a apreciat doar în faţa a două dintre cele 29 valute pentru care BNR anunţă zilnic cursul de schimb - dinarul sârbesc şi realul brazilian. În rest, valutele vecine au mers mult mai bine, inclusiv forintul maghiar, până nu de mult condamnat la moarte de Uniunea Europeană. Motivele... diverse: lipsa investiţiilor, absorbţia deficitară a fondurilor structurale, datoria, deficitul, birocraţia, corupţia, infrastructura lipsă, fiscalitatea, parafiscalitatea şi lista poate continua.