Un fum alb a început să se ridice, ieri după-amiază, de la reactorul 2 al centralei nucleare Fukushima din nord-estul Japoniei, au anunţat presa şi Agenţia pentru Siguranţă Nucleară. La nivelul reactorului se desfăşurau lucrări de reparare pentru repunerea în serviciu a unei părţi a echipamentelor, în special sala de control. Cu două ore înainte, alt fum, care a trecut de la culoarea gri la negru, a început să iasă de la reactorul 3, dar situaţia nu a durat, nivelul radiaţiilor fiind stabil. Agenţia nu a oferit nicio explicaţie în legătură cu originea acestui incident dar, potrivit specialiştilor, nu ar fi vorba despre vapori, ci de fum provenind de la ceva care a ars. Reactorul 3 a suferit avarii grave după cutremurul şi tsunami din 11 martie: acoperişul clădirii superioare a fost distrus în întregime, de o explozie puternică produsă săptămâna trecută, din cauza acumulării de hidrogen, în urma operaţiunilor de depresurizare. Reactorul 3 ridică cele mai multe probleme, deoarece este încărcat cu combustibil MOX, un amestec de oxid de uraniu şi plutoniu, ale cărui emisii sunt foarte nocive.

Un nivel de iod radioactiv de trei ori mai mare decât limita legală a fost detectat, ieri, în apa dintr-un sat situat la 40 de kilometri de Fukushima, a anunţat Guvernul, adăugând că nu există un risc imediat pentru sănătate. Cantitatea de iod radioactiv dintr-un eşantion prelevat duminică la Iitatemura, la aproximativ 40 de kilometri de centrală, a fost de 965 becquerel pe litru, faţă de 300 becquerel pe litru, fixată ca limita maximă acceptată pentru apa potabilă, a precizat Ministerul Sănătăţii. O persoană care bea un litru de apă care conţine 300 becquerel pe litru absoarbe o cantitate de radiaţii echivalentă cu a 14-a parte din cea absorbită în timpul unui zbor cu avionul între Tokyo şi New York, potrivit ministerului. Prefectura Fukushima va furniza apă potabilă celor 4.000 de locuitori ai satului. Un nivel de 308 becquerel pe litru de iod radioactiv (131) a fost depistat joi, la Kawamata, un alt sat din aceeaşi prefectură. Acest nivel a scăzut la 155, vineri, apoi la 123, sâmbătă. Iod radioactiv a fost depistat, dar nu la niveluri îngrijorătoare, şi în apa din regiunea Tokyo. Niveluri de radioactivitate care depăşesc limita legală au fost depistate în lapte şi spanac în prefecturile Fukushima şi Ibaraki.

· Falsuri la TEPCO · Compania care operează centrala nucleară Fukushima, Tokyo Electric Power (TEPCO), a recunoscut că a falsificat rapoarte de control vizând instalaţiile sale, cu câteva zile înainte de accidentul de la centrală. Compania dăduse asigurări anterior că a verificat 30 de piese care nu fuseseră în realitate controlate. TEPCO a anunţat şi că un card de alimentare a unei valve de control a temperaturii reactorului nu fusese inspectat 11 ani, chiar dacă tehnicienii susţinuseră contrariul. Alte piese a căror verificare nu este în mod necesar obligatorie nu au fost nici ele verificate complet, printre acestea numărându-se şi elemente legate de sistemul de răcire şi grupul electrogen de urgenţă. Raportul TEPCO a fost solicitat de autorităţi pentru a se asigura că procedurile au fost respectate. Înainte de catastrofă, companiei TEPCO i se ceruse să creeze un nou plan de mentenanţă până la 2 iunie. Catastrofa de la 11 martie a provocat oprirea a şase reactoare ale centralei Fukushima 1, întreruperea alimentării cu electricitate, defectarea generatoarelor diesel de urgenţă şi oprirea sistemului de răcire. Acest lanţ de evenimente a degenerat într-o cascadă de accidente de gravitate tot mai mare, iar echipele TEPCO se luptă, cu ajutorul militarilor şi pompierilor, pentru a evita ca situaţia în cel puţin patru reactoare să nu devină total incontrolabilă. Calitatea procesului de distribuţie de electricitate, asigurată de TEPCO, este recunoscută, în general, întreruperile de electricitate fiind aproape inexistente în capitala Tokyo, pe care o deserveşte. Dar imaginea companiei a suferit deja în trecut, de pe urma unor scandaluri răsunătoare. Pentru că a falsificat rapoartele din 2002, TEPCO a trebuit să îşi oprească temporar pentru inspecţii 17 reactoare nucleare cu apă fierbătoare (BWR), dintre care cele de la centralele de la Fukushima. În 2007, după un cutremur în regiunea Niigata, TEPCO a fost nevoită să oprească activitatea la cea mai mare centrală nucleară a sa, Kashiwazaki-Kariwa, cu şapte reactoare. Compania a recunoscut apoi că emisiile radioactive în zonă fuseseră mult mai mari decât a recunoscut iniţial TEPCO. În prezent, diferendele între TEPCO şi autorităţi nu facilitează transparenţa informaţiilor, nici activitatea tehnicienilor, care îşi asumă riscuri mari pentru a opri escaladarea situaţiei.

· Valuri de 23 de metri · Înălţimea valurilor seismice care au măturat Japonia pe data de 11 martie a depăşit 23 de metri, potrivit unui studiu publicat în cotidianul nipon ”Yomiuri Shimbun”. Valurile au putut fi evaluate graţie unui sistem GPS, iar măsurătorile au fost făcute în prefectura Iwate din nord-estul Japoniei. În plus, Agenţia Geospaţială a Japoniei a specificat că suprafaţa inundată în timpul cataclismului a fost de peste 400 de kilometri pătraţi, iar valul ucigaş a distrus şi 12.250 de locuinţe în construcţie. Ultimul bilanţ al victimelor cutremurului din Japonia confirmă 8.649 de morţi şi 12.877 de dispăruţi. Numai în prefectura Miyagi, însă, cea mai afectată de catastrofă, numărul persoanelor decedate ar putea să atingă 15.000. Japonia ar putea avea nevoie de cinci ani pentru reconstrucţie, după cutremurul din 11 februarie şi tsunami care i-a urmat, dezastre ce au provocat pagube de până la 235 de miliarde de dolari, a anunţat Banca Mondială într-un raport. BM estimează şi că, anul acesta, creşterea economică a ţării va fi redusă cu 0,5% în urma catastrofelor.

· Boc nu face caritate pe bani publici · Statul român acoperă doar o parte din costul de transport al cetăţenilor români din Japonia care vor să revină în ţară, iar aceştia trebuie să suporte şi ei anumite cheltuieli, prin angajamente de plată, deoarece pe bani publici nu pot fi făcute acte de caritate, a afirmat premierul Emil Boc. El a răspuns astfel întrebat de jurnalişti cum comentează faptul că mulţi dintre românii din Japonia s-au plâns că nu au avut bani pentru transportul în ţară, deşi au dorit să revină aici. “Nu se pot face acte de caritate pe bani publici. Trebuie să existe un echilibru atunci când este vorba de utilizarea banului public”, a spus Boc. Bugetul MAE a fost suplimentat duminică, de Guvern, cu 1,1 milioane lei, pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi asistenţă consulară pentru românii din Japonia care vor să revină în ţară.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, ieri, că biletele de avion pentru repatrierea românilor din Japonia au fost subvenţionate de stat, au avut un tarif rezonabil. Întrebat dacă au fost români care nu au venit din Japonia pentru că nu au putut să achite preţul biletului de avion, Baconschi a spus că pentru acoperirea tuturor cheltuielilor, tariful unui bilet ar fi fost undeva la 2.000-3.000 de euro, iar românii din Japonia au un nivel de trai destul de bun. O aeronavă TAROM cu destinaţia Bucureşti - Tokyo - Bucureşti a aterizat, duminică noaptea, pe aeroportul Henri Coandă, având la bord aproape 30 de români din Japonia, majoritatea femei şi copii. Unele dintre persoanele repatriate şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că autorităţile române le-au cerut să achite biletele de avion, respectiv 1.000 de euro pentru adulţi şi 500 de euro pentru copii.