Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză, producând un dezechilibru între HDL (colesterolul „bun”) şi LDL (colesterolul “rău”), acesta din urmă acumulându-se în peretele arterial şi îngustând vasele de sânge, informează şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Loti Popescu. Alte vase afectate sunt cele de la nivelul membrelor, frecvent fiind necesare amputaţiile. De asemenea, fumatul produce şi îngustarea arterelor care irigă creierul, crescând riscul de accident vascular cerebral, dar creşte şi riscul de tromboză coronariană (cheaguri de sânge în arterele care irigă inima), prin creşterea vâscozităţii sângelui. La fumători apare mai frecvent spasmul coronarian (îngustare temporară a vaselor inimii) manifestat prin angină pectorală şi chiar infarct miocardic. Creşterea frecvenţei cardiace care, în asociere cu un conţinut scăzut în oxigen al sângelui, solicită în plus inima conduce, uneori, la aritmii cardiace (bătăi neregulate ale inimii). La pacienţii cu operaţii cardiovasculare - by-pass, fumatul creşte riscul de reapariţie a stenozei sau ocluziei la nivelul acestor “punţi” vasculare. Riscul unui bărbat cu vârsta între 35 şi 40 de ani de a suferi un infarct miocardic non-letal este de 4 ori mai mare dacă este fumător. În cazul femeilor, riscul este de 5 ori mai mare pentru cele care fumează.