În fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie este marcată “Ziua naţională fără tutun”. Manifestările organizate cu această ocazie oferă cadrul informării şi sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, dar şi cu privire la progresele făcute în lupta de prevenire a bolilor asociate consumului de tutun şi de conştientizare a populaţiei fumătoare cu privire la consecinţele fumatului, dar şi a populaţiei nefumătoare cu privire la riscurile la care se supun prin inhalarea fumului de ţigară - aşa numitul “fumat pasiv”. Datele specialiştilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că consumul de tutun reprezintă a doua cauză de deces din lume - înregistrîndu-se 5,4 milioane decese anual, mai multe decît accidentele de circulaţie, sinuciderile sau consumul de droguri. OMS estimează că acest număr al deceselor se va dubla pînă în 2020. Dacă modelele actuale în ceea ce priveşte fumatul se vor menţine, ele vor cauza 10 milioane decese în fiecare an. Totodată, OMS apreciază că 70% dintre aceste decese se vor înregistra în ţările în curs de dezvoltare.

Fumatul, un factor de risc pentru numeroase afecţiuni

Medicii susţin că fumatul este un factor de risc pentru numeroase afecţiuni, cum ar fi cancerul bronhopulmonar, bronhopneumopatiile cronice, cardiopatia ischemică, dar şi boli vasculare periferice, cancerul laringian, esofagian, de stomac, pancreas, rinichi. Fumatul creşte de 10 ori riscul de deces prin bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), aproximativ 90% din decesele din această cauză putînd fi atribuite fumatului. Riscul de deces prin cancer de plămîn este de 22 de ori mai mare la bărbaţii care fumează şi de 12 ori mai mare la femeile care fumează în comparaţie cu cei care nu au fumat niciodată. Este important de ştiut că persoanele care nu fumează sînt la fel de expuse efectelor fumului de ţigară dacă se află în apropierea celor care fumează. Astfel, copiii expuşi la fum de ţigară la domiciliu prezintă o sensibilitate crescută a căilor respiratorii şi tulburări de creştere. La aceasta se asociază faptul că fumatul, ca şi comportament nociv, favorizează, la adolescenţi şi tineri, adoptarea şi a altor astfel de comportamente: autoadministrare de droguri, injectabile sau ţigări, consumul de alcool. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii Publice (MSP) susţin că fumătorii nu-şi pun în pericol numai propria lor viaţă şi sănătate, ci şi pe a altora, care sînt nevoiţi să trăiască în atmosfera poluată de ei. Un fumător poate să vicieze aerul a zeci de oameni cu care îşi împarte locul de muncă, compartimentul de tren, restaurantul sau sala de clasă. Un studiu asupra efectelor fumatului pasiv asupra nefumătorilor realizat de American Cancer Society (2002) relevă că un nefumător care se află în prezenţa unui fumător, în special în spaţii închise, este forţat să inhaleze atît fumul emanat de arderea ţigării, cît şi fumul inhalat şi apoi expirat de către fumător, dar şi că fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe chimice sub formă de particule şi gaze. Cel puţin 40 dintre aceste substanţe sînt cunoscute ca fiind cancerigene. Acelaşi studiu arată că fumul de ţigară conţine, de asemenea, o cantitate mare de monoxid de carbon, un gaz care inhibă abilitatea sîngelui de a oxigena organismul, în special organele vitale cum ar fi inima şi creierul. Medicii susţin că chiar şi expunerile de scurtă durată la fumul de ţigară sînt periculoase pentru nefumători (30 de minute de expunere la fumul de ţigară sînt suficiente pentru scăderea fluxului sangvin către inimă).