Prin alterarea a peste 323 de gene, fumatul lasă urme grave la nivelul întregului ADN. Acest fapt a fost demonstrat, negru pe alb, de cercetătorii Fundaţiei Southwest pentru Cercetare Biomedicală din San Antonio, SUA. În studiul lor, cercetătorii americani au analizat bagajul genetic a peste 1.240 persoane, dintre care 297 încă fumătoare. Studiul aduce informaţii în plus cu privire la mecanismele genetice şi moleculare prin care fumatul declanşează o serie de maladii. În prezent sunt cunoscute multe patologii asoiciate cu acest viciu, dar nu şi mecanismele moleculare declanşatoare.

Când fumăm, explică cercetătorii, lăsăm să intre în plămâni şi prin sânge în tot organismul circa 4000 de substanţe dintre care 80 cancerigene, precum hidrocarburile policiclice aromatice şi aminele aromatice. Multe dintre aceste substanţe sunt considerate cauzatoare de cancer, provocând mutaţii genetice; altele exercită însă un tip diferit de toxicitate, încă necunoscut, dar oricum periculos. Ţigările conţin chiar şi o substanţă radioactivă, poloniu 210, unul dintre cei mai periculoşi şi canceringeni compuşi chimici. A fuma un pachet de ţigări pe zi timp de un an echivalează cu a face 300 de radiografii.

Recent, şi un studiu realizat de Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge, Marea Britanie, a demonstrat daunele produse de ţigări genelor. Oamenii de ştiinţă au calculat că, în medie, la fiecare 15 ţigări fumate apare câte o mutaţie. La fumători, 323 gene îşi modifică activitatea, iar aceste gene aparţin mai multor categorii: gene ale sistemului imunitar, altele legate de moartea celulară programată, gene corelate anumitor tumore şi gene ale metabolismului. Nu se modifică doar activitatea fiecărei gene în parte, ci printr-un efect de domino, cea a unor reţele întregi de gene conectate între ele.