Fumatul rămâne o problemă de sănătate publică importantă şi o epidemie globală ce cauzează boli şi decese, susţin specialiştii. Astfel, ca reacţie a comunităţii internaţionale la flagel a apărut Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT). Reprezentanţi ai Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au pus, în 2003, bazele acestui prim tratat internaţional de sănătate publică, „o piatră de hotar ce adaugă cooperării libere a naţiunilor în domeniul sănătăţii o dimensiune de drept internaţional implicând obligaţii ferme pentru guvernele ţărilor membre ale tratatului în apărarea vieţii cetăţenilor lor”.

MISIUNEA CCCT. Şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Loti Popescu, vorbeşte despre misiunea CCCT declarată în Art. 3. Este vorba despre “[…] protejarea generaţiilor prezente şi viitoare de consecinţele devastatoare ale consumului de tutun şi ale expunerii la fumul de tutun asupra sănătăţii, a mediului înconjurător, mediului social şi economic, prin oferirea unui cadru pentru măsurile de control al tutunului care să fie implementate de părţi la nivel naţional, regional şi internaţional, cu scopul de a reduce constant şi considerabil prevalenţa utilizării tutunului şi a expunerii la fumul de tutun..”. Nu în ultimul rând, CCCT îşi realizează misiunea prin măsuri privind: preţurile şi măsurile fiscale pentru reducerea cererii de tutun; protecţia faţă de expunerea la fumul de tutun; reglementările privind conţinutul produselor din tutun; reglementările privind ambalarea şi etichetarea produselor din tutun; publicitatea, promovarea şi sponsorizarea tutunului; reducerea cererii de tutun prin diminuarea dependenţei şi renunţare la fumat; comerţul ilicit cu tutun; vânzările către şi de către minori; suportul pentru alternative viabile economic la cultivarea tutunului; protecţia mediului şi prin aceasta a sănătăţii persoanelor; educaţia, comunicarea, instruirea şi conştientizarea publică.

ŢARA NOASTRĂ A SEMNAT CCCT LA 25 IUNIE 2004 ŞI A RATIFICAT-O LA 27 IANUARIE 2006, DEVENIND ASTFEL A 120-A ŢARĂ, ÎN PREZENT CCCT CUPRINZÂND 172 DE PĂRŢI (87,3% DIN POPULAŢIA LUMII), PRINTRE CARE SE AFLĂ ŞI UE.

„În lumea actuală, ratele cele mai mari de implementare a CCCT privesc protecţia faţă de fumul de tutun, ambalarea şi etichetarea, vânzările implicând minorii, precum şi educaţia, comunicarea, instruirea şi conştientizarea publică – teme abordate de personalul de specialitate care lucrează în compartimentele de promovare a sănătăţii din DSP-uri, care implică mass-media şi publicul larg, în calitate de parteneri statornici”, spune dr. Popescu. Ratele de implementare mici privesc reglementarea conţinutului produselor de tutun; publicitatea, promovarea şi sponsorizarea tutunului, alternativele la cultivarea tutunului, protecţia mediului şi, prin aceasta, a sănătăţii persoanelor.

ROMÂNIA A FĂCUT PAŞI LEGISLATIVI IMPORTANŢI ÎN ULTIMII ANI ÎN DIRECŢIA APLICĂRII CCCT

Potrivit specialiştilor, scăderea cu circa 5% a prevalenţei fumatului între 2003 şi 2007 pentru populaţia cu vârste cuprinse 15 – 60 ani reflectă şi alinierea la normele anti-tabac ale UE înainte de aderarea la CCCT. „Este însă de aşteptat ca măsurile CCCT să consolideze această tendinţă, curbând, de exemplu, fumatul în creştere la femeile tinere”, mai spune dr. Loti Popescu.

MEDICAŢIA ANTI-TABAGICĂ DIN FARMACII, LA COSTURI GREU ACCESIBILE MULTOR FUMĂTORI

Şeful Biroului spune, însă, de sprijinul acordat de către specialişti prin intermediul unei linii telefonice cu apel gratuit (0800878673) - din reţeaua Romtelecom, dar nu numai, dar şi despre viitoarea reţea naţională de cabinete de tratamente.

„Educatorii pentru sănătate din reţeaua publică şi a ONG-urilor desfăşoară campanii ţintind renunţarea la fumat în populaţia generală şi la personalul din sănătate, tratamentul fumatului, precum şi ne-începerea fumatului la tineretul şcolar”, mai spune dr. Loti Popescu.