Fumatul pasiv provoacă daune durabile arterelor copiilor şi le îmbătrâneşte prematur vasele de sânge cu mai mult de trei ani. Îngroşarea pereţilor vaselor de sânge creşte riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral mai târziu în viaţă. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de Universitatea din Tasmania pe mai mult de 2.000 de copii din Finlanda şi Australia, cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani. Prejudiciul a fost mai mare dacă ambii părinţi erau fumători. Experţii australieni susţin că nu există niciun nivel sigur de expunere, chiar dacă este vorba doar de fumat pasiv.

EFECTE IREVERSIBILE Studiul scoate în evidenţă efectele fizice ale creşterii copiiilor într-o casă plină de fum, deşi este imposibil a se exclude ceilalţi factori ce pot contribui la deteriorarea arterelor. Ecografiile au arătat cum copiii ai căror părinţi sunt fumători au dezvoltat schimbări în pereţii arterei principale, care face legătura dintre gât şi cap. Atunci când copiii au ajuns la maturitate, diferenţele de grosime ale carotidei au fost semnificative şi detectabile. Expunerea la fumatul pasiv în copilărie cauzează prejudiciu direct şi ireversibil în structura arterelor. Cercetătorii australieni i-au îndemnat pe părinţi sau pe cei care se gândesc să devină părinţi să renunţe la fumat. Acest lucru le va restabili nu numai propria sănătate, dar va proteja şi starea de sănătate a copiilor lor în viitor. Rezultatele finale ale studiului au luat în considerare şi alţi factori care ar fi putut explica altfel deteriorarea arterelor, cum ar fi dacă copiii respectivi au ajuns să fie ei înşişi fumători, dar indicii cu privire la îngroşarea arterelor au rămas neschimbaţi. În cazul în care doar unul dintre părinţi era fumător, efectul nu a fost văzut, probabil pentru că expunerea nu a fost la fel de mare.

Fumul poate rămâne în aerul unei camere timp de până la două ore şi jumătate, chiar cu o fereastră deschisă şi chiar dacă nu se poate vedea sau mirosi. ”Fumul de mâna a doua”, aşa cum l-au catalogat cercetătorii australieni, conţine peste 4.000 de substanţe chimice, dintre care unele sunt cunoscute ca provocând cancer. Copiii expuşi la fumatul pasiv prezintă risc crescut de astm, tuse şi răceli, precum şi de sindrom de moarte subită, meningită şi infecţii. Efectele negative ale fumatului pasiv asupra sănătăţii sunt binecunoscute, dar acest studiu face un pas mai departe şi arată că poate provoca leziuni potenţial ireversibile ale arterelor copiiilor, sporind riscul de probleme cardiace mai târziu în viaţă.

A MÂNCA ORICE, DAR CUMPĂTAT Deteriorarea arterelor poate fi cauzată de o serie de factori, inclusiv dieta şi poluarea aerului. Nu trebuie să-i arătăm pe fumători cu degetul, pentru că problema este cu mult mai complicată. Persoanele care au diete bogate în proteine sunt susceptibile de a pierde ani buni din viaţă. Consumul în exces de carne, peşte sau lapte este aproape la fel de rău ca şi fumatul. Cel mai sănătos ar fi să avem o dietă bogată în carbohidraţi, dar săracă în proteine. Aşa se reduce ţesutul adipos din organism şi se ajunge la o durată de viaţă mai mare.

Cercetătorii Centrului „Charles Perkins“ din cadrul Universităţii din Sydney au testat 25 de combinaţii diferite de diete pe 900 de şoareci, pentru a vedea ce se întâmplă cu apetitul lor şi efectele asupra sănătăţii, dar şi ritmul de îmbătrânire şi durata de viaţă. Prima dintre premisele luate în calcul priveşte caloriile, care nu sunt toate la fel. Trebuie să fim atenţi de unde provin caloriile şi modul în care acestea interacţionează. Deşi şoarecii supuşi la o dietă bogată în proteine au mâncat mai puţin şi nu s-au îngrăşat, ei au avut o durată de viaţă redusă, cu o inimă bolnavă şi o stare generală de sănătate proastă. Şoarecii cu dietă bazată pe carbohidraţi şi săracă în proteine au mâncat mai mult, au prezentat strat mai mare de grăsime, dar au trăit cel mai mult. Şi şoarecii care au fost hrăniţi cu grăsimi, dar cu o dietă săracă în proteine, au murit rapid.

RISCURI, DAR ASUMATE Studiul reprezintă un salt enorm în înţelegerea impactului pe care îl au calitatea dietei şi echilibrul în ingestia de alimente asupra stării de sănătate, îmbătrânire şi longevitate. Studiul este un pas important şi spre înţelegerea a ceea ce constituie o dietă sănătoasă şi echilibrată. Acesta indică faptul că ar putea fi benefic pentru oameni să mănânce orice, dar în proporţiile corecte şi să lase corpul să le dicteze cantitatea corectă de hrană de care are nevoie. Dacă oamenii vor să trăiască mult timp o viaţă sănătoasă, trebuie să fie atenţi la dietă şi să facă sport. Acestea vor face mai mult bine decât toate pastilele din lume. Rezultatele studiului australian confirmă concluzia unei cercetări similare efecutate de specialiştii Universităţii Southern California. Studiul american a analizat dieta a 6.831 de adulţi de vârstă mijlocie şi mai în vârstă. S-a descoperit că excesul de carne, peşte şi produse lactate este aproape la fel de rău ca şi fumatul. Cei care au depăşit chiar şi cu numai 20% propria necesitate de proteine animale au risc crescut de până la patru ori de a muri de cancer sau diabet decât celelalte persoane.