Cum se întâmplă uneori, dacă dovedești că ești capabil de multe lucruri constructive, cei din jur nu fac decât să-ţi sape gropi. Se întâmpla în urmă cu 50 - 60 de ani, când oamenii de cultură erau cercetați de organele judiciare pentru că „reprezentau o amenințare la siguranța statului”. Câteodată, pare că lucrurile nu s-au schimbat. Recent, magistrații Curții de Apel București și-au justificat decizia prin care i-au acordat lui Adrian Năstase un spor de 6 luni la pedeapsa de patru ani pe care o execută în prezent. Conform motivării, a fost adoptată această măsură pentru că faptele de corupție pentru care a fost condamnat Năstase au fost comise în perioada în care acesta ocupa funcțiile de premier și președinte de partid, poziții care impun o conduită impecabilă. „Nu trebuie ignorat faptul că infracţiunile pentru care a fost condamnat petentul sunt infracţiuni grave, comise tocmai în considerarea funcţiilor pe care petentul le deţinea, de o deosebită importanţă”, se arată în document. Judecătorii nu s-au lăsat impresionați nici de implicarea lui Năstase în viața culturală, ca scriitor. Ei consideră că elementele privind latura profesională şi culturală a fostului prim-ministru nu pot fi considerate pozitive, deoarece asta constituie un motiv în plus pentru care Năstase ar trebui să aibă un comportament exemplar. Instanța a mai arătat că sporul de șase luni, adăugat la cei patru ani, este suficient pentru a atinge scopul pedepsei, nefiind necesară impunerea unui spor de un an, așa cum au solicitat, inițial, procurorii. În aceste condiții, ne întrebăm dacă sporul de pedeapsă ar fi fost aplicat la fel și în cazul unei persoane care n-ar fi îndeplinit funcții înalte, dar ar fi provocat același prejudiciu statului.