Limbajul mimico-gestual ar putea fi recunoscut în România şi fiecare autoritate – administraţie, sănătate, învăţământ - ar trebui să se asigure că limbajul semnelor poate fi folosit. Prevederile apar într-un proiect care urmează să fie depus în Parlament de deputatul PNL Adriana Săftoiu şi care ar scoate din izolare zeci de mii de oameni surdo-muți.

La o simplă apariție, sunt oameni normali. Zâmbesc și se bucură atunci când au o reușită, ori sunt triști și mâhniți atunci când nu au o zi prea bună. Cu toate astea, sunt diferiți. Într-o lume în care prejudecata e pusă uneori mai presus de cinste, onoare sau bunătate, surdo-muții, căci la ei ne referim, sunt integrați foarte greu în societate. Mai cu seamă cea din România, unde, din păcate, din lipsă de educație, defectele fizice sunt luate foarte des în derâdere. În țara noastră sunt peste 30.000 de surdo-muți, care trăiesc, alături de noi, zi de zi, aproape izolați de societate. Viața lor se complică și mai mult atunci când sunt nevoiți să apeleze la vreo instituție a statului. De cele mai multe ori, acești oameni sunt de neînţeles atunci când merg să îşi plătească taxele sau când au nevoie de vreun act de la vreo instituţie publică. Sunt oameni care nu pot munci pentru că nu se pot prezenta în limbajul nostru, iar copiii surdo-muți nu pot învăța într-o sală de clasă normală pentru că ei învaţă şi se exprimă altfel. Luând exemplul altor ţări, cum sunt Finlanda şi Austria, care au recunoscut prin Constituţie limbajul mimico-gestual, un parlamentar român vrea ca limbajul semnelor să fie recunoscut oficial şi să ajungă în orice instituţie din această ţară. Proiectul de lege, care urmează să fie depus în Parlament, prevede că persoanele surdo-mute au acces la serviciile oferite de statul român, „cu precădere prin utilizarea limbajului mimico-gestual”. Alte ţări au rezolvat problema asigurând traducător sau interpret, ceea ce a făcut ca omul care ajunge la ghişeu să aibă parte de toate serviciile, chiar dacă le cere prin limbajul semnelor. Iniţiatorul proiectului, parlamentarul Adriana Săftoiu, spune că este important ca situaţia actuală să fie schimbată, în condiţiile în care drepturile persoanelor surdo-mute sunt total desconsiderate. „Persoanele surde sunt private de posibilitatea de a avea acces direct în limbajul lor natural la servicii publice de primă necesitate pentru că nu există, în administraţia publică, o determinare în direcţia organizării interne în vederea furnizării serviciilor limbajului mimico-gestual. În categoria largă a serviciilor, cea mai serioasă problemă priveşte accesul la învăţământ, la servicii medicale sau la cele eliberate de administraţia publică centrală şi locală, cu precădere”, spune deputatul PNL, potrivit mediafax.ro. În acest fel persoanele surde sunt private de drepturi fundamentale, precum munca sau educaţia. „În lipsa unei metodologii adecvate a examinării şi evaluării elevilor surzi, rata de promovare a examenelor de capacitate sau de Bacalaureat se află sub 1%, iar statul român trebuie să dea dovadă de responsabilitate în faţa unei asemenea situaţii”, a precizat Adriana Săftoiu.

CUM E SITUAȚIA ÎN ALTE STATE EUROPENE

Ca o comparaţie, în Finlanda, legea educaţiei stabileşte că în şcoli se poate folosi limbajul semnelor. În gimnaziu, elevul poate opta în ce limbă doreşte să fie educat, iar dacă limbajul semnelor este opţiunea acestuia, atunci devine limba maternă. Dacă proiectul îşi va găsi susţinere în Parlament, toate autorităţile, fie ele centrale sau locale, vor trebui să ia măsuri pentru folosirea limbajului mimico-gestual în furnizarea serviciilor. Documentul prevede că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale adoptă, prin Ordin, Planul de Interes Naţional pentru aplicarea legii, în termen de 6 luni de la publicarea în „Monitorul Oficial“ a legii, planul urmând să fie elaborat într-un format accesibil persoanelor surdo-mute. Până la 31 decembrie 2018 instituţiile şi autorităţile întocmesc şi aprobă Planurile specifice pentru implementarea legii, după consultarea structurilor asociative ale persoanelor care utilizează limbajul semnelor. Totodată, potrivit documentului, Ministerul Muncii prezintă anual Parlamentului un raport asupra aplicării legii în instituţiile şi autorităţile din România. „Planurile se actualizează o dată la patru ani”, se arată în proiectul de lege. Iniţiatorul proiectului precizează că peste 80% dinte persoanele surde adulte (faţă de o medie de 20% în EU) apte de muncă sunt doar beneficiari pasivi ai ajutoarelor de stat, din cauza lipsei de ajustare rezonabilă pentru comunicarea în limbaj mimico-gestual şi a lipsei de educaţie despre drepturile persoanelor surde la folosirea acestui limbaj. „În alte ţări, cum este Portugalia, menţiunile din Constituţie vizează în mod expres accesul la educaţia obligatorie explicând sarcina de a oferi acces la limbajul semnelor văzut ca o expresie culturală, dar şi instrument al accesului la educaţie în condiţii de egalitate a oportunităţilor. În Norvegia, orice copil surd are dreptul să acceseze educaţia în limbajul semnelor, acesta devenind prima limbă. În învăţământul obligatoriu se menţionează accesul la bilingvism pentru copiii surzi”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege. De asemenea, limbajul semnelor este recunoscut oficial şi în Belgia, Germania, Noua Zeelandă, Chile şi Republica Cehă, mai arată sursa citată.

TELEVIZIUNILE, OBLIGATE SĂ INTERPRETEZE ȘTIRILE PENTRU SURZI

După zeci de ani de așteptare, persoanelor surde din România li s-a făcut dreptate și au acces la informația difuzată de televiziuni. O lege publicată în „Monitorul Oficial“ prevede ca cel puțin 30 de minute din buletinele de știri ale televiziunilor să fie interpretate de un specialist în limbajul mimico-gestual, completând astfel legea audiovizualului.