În România, diferenţierea între funcţionarii publici este făcută de banii pe care ei îi primesc la sfârşitul lunii, iar aceasta se simte ireal de mult de la o instituţie publică la alta, fapt sesizat şi de reprezentanţii Băncii Mondiale. Ei spun că gradul de motivare al funcţionarilor este mai mare în agenţiile guvernamentale, unde sunt plătite recompense financiare mai mari, spre deosebire de ministere, care încearcă să ignore problema motivării, a afirmat, ieri, la Guvern, Peter Harrold, director pentru Europa Centrală şi Statele Baltice. El a mai arătat că a observat în multe cazuri venituri foarte mari la nivelul funcţiilor înalte şi că structuri ale ministerelor nu sunt întotdeauna aliniate sarcinilor pe care ar trebui să le îndeplinească. Mai mult, oficialul BM susţine că strategiile Guvernului tind să fie foarte ambiţioase prin comparaţie cu resursele tehnice şi financiare, iar sustenabilitatea acestora pare limitată, fiind nevoie de programe care să supravieţuiască schimbărilor de miniştri şi de administraţii. El a arătat că, uneori, problemele ţin de controlul intern al ministerelor, dar alteori, în ceea ce priveşte mai ales resursele umane şi managementul bugetar, este vorba de probleme de sistem, care trebuie abordate la nivelul întregului sistem guvernamental. „Primul-ministru a accentuat nevoia de politici care să fie bazate pe nevoile pe termen mediu ale României şi nu pe populism imediat. Avem nevoie de strategii care să supravieţuiască schimbărilor de miniştri şi chiar de administraţii, ca să poată avea şanse de succes“, a spus oficialul BM. El a mai arătat că, uneori, trasarea responsabilităţilor nu este clară în structura ministerelor, deoarece responsabilităţile persoanei sunt descrise la nivel de bază, dar nu sunt întodeauna foarte clare, şi a afirmat că a observat că, adesea, ministerele se percep ca având un rol mai degrabă operaţional decât strategic, astfel că sarcinile zilnice devin predominante comparativ cu rolul strategic.