Pe parcursul următorilor 40 de ani, femeile vor dispune de o putere de decizie fără precedent, migraţia musulmană către Occident se va amplifica, iar mersul la birou nu va mai fi de actualitate, susţine scriitorul şi futurologul american Alvin Toffler. Africa de Sud va beneficia de o creştere economică susţinută, în timp ce Orientul Apropiat va deveni \"un amestec de religii, mişcări religioase şi etnii\", se afirmă în studiul realizat de Toffler Associates, un cabinet de consultanţă înfiinţat de scriitorul şi futurologul american de succes Alvin Toffler, autorul celebrului roman ”Şocul viitorului”, publicat în 1970. În acelaşi an, Alvin Toffler a declarat că ştiinţa şi tehnologia se vor dezvolta într-un ritm atât de rapid, încât cei mai mulţi oameni nu vor putea să ”digere” acest aflux de informaţii şi vor fi tentaţi să se ”deconecteze” de la acest ritm de viaţă mult prea trepidant. Multe dintre previziunile sale, referitoare la rapiditatea transmiterii de informaţii, acceptarea mariajelor homosexuale şi accelerarea ritmului de producere a catastrofelor ecologice, s-au adeverit în anii care au urmat.

Pentru următoarele patru decenii, Alvin Toffler afirmă că un număr tot mai mare de oameni îşi vor cultiva propriile legume şi îşi vor produce singuri alimentele, pentru a depinde tot mai puţin de marii producători şi distribuitori din industria alimentară. Internetul de mare viteză va deveni o veritabilă normă în domeniu, iar videoconferinţele, devenite deja o practică curentă în zilele noastre, le vor permite angajaţilor din viitor să nu mai meargă la birou şi să lucreze din orice colţ din lume. Doar câteva ţări vor mai fi considerate în viitor ”state poliţieneşti” - în principal Coreea de Nord şi Iran. China îşi va consolida statutul de putere economică majoră, se va alia cu Brazilia şi cu India, pentru a influenţa ratele de schimb ale monedelor, dar şi cu Venezuela şi cu câteva state africane, pentru a-şi asigura necesarul energetic. SUA vor depinde de China pentru a se aproviziona cu şapte metale rare, indispensabile pentru fabricarea unor bunuri de larg consum, dar şi a unor dispozitive şi produse specifice, precum radarele, armamentul, instalaţiile eoliene şi automobilele hibrid. Dezvoltarea unor forme alternative de energie va crea ”perdanţi într-o lume post-hidrocarburi”, precum Arabia Saudită, Iran, Irak, câteva state din zona Golfului Persic, dar şi Rusia şi Venezuela. Creştinismul se va extinde în ţările din emisfera sudică, iar musulmanii vor emigra în număr mare către ţările din Occident. Schimbările climatice vor genera o serie de conflicte, iar topirea gheţarilor va conduce la descoperirea a unor noi zăcăminte minerale şi petroliere. Creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor va provoca o deplasare masivă a populaţiei din zonele de coastă. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei va conduce la creşterea de patru ori pe plan mondial a cheltuielilor totale cu pensiile şi cu îngrijirile acordate persoanelor în vârstă, iar sistemul american al asigurărilor de sănătate va înceta să existe în forma sa actuală. La rândul lor, femeile vor ocupa tot mai multe posturi importante, procentul femeilor aflate în posturi de conducere urmând să atingă un nivel de neimaginat în urmă cu câţiva ani. Rapiditatea cu care vor fi transmise informaţiile va determina omenirea să intre în era ”petabyte-ului”, o unitate de măsură, de stocare şi de putere informatică superioară deja mult uzitatului gigabyte.

Alvin Toffler, născut în 1928, este una dintre cele mai influente voci din domeniul afacerilor şi din cel intelectual. Odată cu publicarea primei sale lucrări, ”Şocul viitorului”, Toffler a creat o nouă disciplină, futurologia, bazată pe studiul schimbării şi pe impactul pe care aceasta îl are asupra afacerilor şi culturii. Graţie lui Toffler, futurologia este considerată, în prezent, ştiinţa care defineşte forţele şi tendinţele care modelează viitorul în economia actuală, bazată pe informaţii. Printre celelalte volume publicate de Alvin Toffler, devenite bestseller la scurt timp după publicare, se numără ”Al Treilea Val”, ”Război şi antirăzboi”, ”Puterea în mişcare” şi, recent, ”Crearea unei noi civilizaţii”.