Scindată ani de-a rîndul de orgoliile liderilor de confederaţii care au pus propriile interese mai presus de drepturile milioanelor de salariaţi pe care au fost mandataţi să îi reprezinte, mişcarea sindicală românească este pe cale să îşi modifice organizarea din temelii. Relaţiile dintre sindicatele româneşti nu au fost niciodată prea bune, fiecare confederaţie avînd propriile nemulţumiri şi prezentînd liste separate de revendicări la protestele organizate la Bucureşti, însă după doi ani de la ultima tentativă de fuziune între CNSLR - Frăţia şi Blocul Naţional Sindical (BNS), eşuată chiar în momentul în care liderii acestora bătuseră palma pentru semnarea acordului, cele două confederaţii, plus CSDR şi CNS "Meridian" au lansat, în această vară, un nou proiect de unificare. Cu cei peste un milion de salariaţi strînşi sub aceeaşi umbrelă sindicală, numită de această dată Confederaţia Generală a Muncii (CGM) şi care, potrivit protocolului, trebuia să fie pusă pe picioare pînă de Ziua Naţională a României, ţara noastră poate avea cea mai mare organizaţie din sud-estul Europei. Cel mai important motiv pentru a se trece la fapte a fost dorinţa liderilor sindicali de a deveni un adevărat instrument de presiune asupra guvernanţilor, însă dincolo de principii şi doleanţe, comisiile mixte de negociere formate din reprezentanţii celor patru confederaţii au constatat că semnarea acordului este mai dificilă decît au crezut. Deocamdată, doar un singur lucru este cert: fuziunea va fi un proces complex şi de durată. Dar cine are de cîştigat din algoritmul de împărţire a posturilor? Avînd în vedere că în ultima perioadă s-au făcut speculaţii despre viitoarea formulă a CGM, proiectul insistă pe o structură formată dintr-un Comitet Director şi Biroul Permanent, însă cea mai discutată chestiune constă în împărţirea celor 100 de funcţii de conducere. Dacă CNSLR - Frăţia va desemna preşedintele şi secretarul general al noii confederaţii, componenţa Biroului Permanent va fi asigurată echilibrat prin împărţirea egală a fotoliilor către celelalte sindicate. "Comisiile negociază de mai bine de două luni, însă termenul de 1 decembrie prevăzut în proiectul de acord nu poate fi respectat. În primul rînd, sistemul de repartizare egală a funcţiilor poate fi avantajos pentru CSDR şi Meridian, însă este evident în defavoarea noastră şi a colegilor de la CNSLR – Frăţia. Pe de altă parte, organizaţia noastră insistă pe respectarea principiilor pe care nu le putem negocia, mai ales că afilierea Metrorex-ului şi a Sed Lex-ului doar în ideea de a pune mîna pe funcţii, nu face altceva decît să creeze tensiuni artificiale", a declarat preşedintele BNS Constanţa, Vasile Oţelea.

Patrimoniul UGSR pune beţe-n roatele proiectului de fuziune

La fel de spinoase par şi discuţiile istorice pe seama împărţirii patrimoniului fostei Uniuni Generale a Sindicatelor din România (UGSR), de-a lungul anilor, actualii tovarăşi de drum încercînd prin orice mijloace să obţină cît mai mult din zestrea constînd în case de odihnă şi tratament, hoteluri şi vile din staţiunile româneşti, cifrată cîndva la 1 miliard de dolari. Pe lîngă divergenţele dintre cei cinci mari acţionari Sind România, confederaţiile se află în litigiu cu diverse persoane fizice sau juridice pentru a-şi putea intra în drepturi. Prin actualul proiect de fuziune, cotizaţiile datorate de sindicalişti vor ajunge în vistieria CGM, în vreme ce patrimoniul va fi asigurat prin transferarea bunurilor celor patru parteneri către noua organizaţie. Pe de altă parte, în cazul unei scindări a alianţei, cotizaţiile şi patrimoniul CGM nu vor putea fi împărţite între sindicate. "Situaţia este mai complexă decît am crezut, un punct demn de luat în seama fiind modul în care sindicatele vor reuşi să treacă peste animozităţile existente. Sînt multe probleme care necesită rezolvare, însă timpul nu ne permite să încheiem negocierile la momentul stabilit. Dacă la nivel judeţean lucrurile au intrat pe făgaşul normal, o decizie finală va fi adoptată doar la nivel naţional. Cel mai probabil, finalizarea discuţiilor şi semnarea acordului de fuziune se vor produce la începutul anului viitor", a mai declarat Oţelea.