Grupul celor mai mari 20 de economii din lume ar putea cădea de acord să majoreze resursele Fondului Monetar Internaţional (FMI) cu 400-500 miliarde de dolari, faţă de cele 600 miliarde de dolari cât ar dori FMI, au declarat o serie de oficiali ai FMI. Aceşti bani ar urma să ofere FMI o capacitate sporită de a contracara criza datoriilor suverane, declanşată de politicile nesustenabile din ţări precum Grecia, Portugalia şi Irlanda. Oficialii intervievaţi de Reuters au declarat că necesitatea de majorare a resurselor FMI s-a diminuat, având în vedere că nevoile de refinanţare pentru primul trimestru ale guvernelor din Zona Euro au fost asigurate de injecţiile de lichidităţi ale Băncii Centrale Europene.

În luna ianuarie a acestui an FMI a estimat că va avea nevoie de fonduri suplimentare de 500 miliarde de dolari pentru a putea acorda credite şi de alte 100 miliarde de dolari pentru rezervele sale, în ideea de a pune la punct o plasă de siguranţă faţă de riscurile provenite din Zona Euro. Ţările din Zona euro s-au angajat să furnizeze 150 miliarde de euro, circa 200 miliarde de dolari, în timp ce alte state din UE au promis alte 50 de miliarde de dolari. Primul oficial a menţionat că Japonia şi China ar putea furniza împreună alte 100 de miliarde de dolari. Singurele state care nu ar urma să contribuie la majorarea resurselor FMI sunt SUA şi Canada. Miniştrii de finanţe din G20 urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Washington pentru a discuta solicitarea FMI privind majorarea resurselor. Recent, directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat că ar putea dura ceva timp până când se va ajunge la un accord, semn că discuţiile de săptămâna viitoare nu vor fi definitive.