Liderii statelor membre G8 au făcut presiuni asupra Zonei Euro pentru a accelera demersurile pentru realizarea unei uniuni bancare, iar Japoniei i s-a cerut să adopte reforme structurale pentru reducerea deficitului. În privinţa economiei nipone, liderii G8 au cerut autorităţilor de la Tokyo să prezinte un plan fiscal credibil pe termen mediu, pentru reducerea deficitului şi a datoriei publice. Noul premier nipon, Shinzo Abe, a făcut presiuni asupra Băncii Centrale a Japoniei, pentru ca aceasta să relaxeze politica monetară, în ideea de a ajuta economia japoneză să iasă din deflaţie. Deprecierea yenului a făcut exporturile nipone mai competitive, majorând profiturile companiilor din Japonia. Din noiembrie, yenul s-a depreciat cu peste 20% faţă de dolar, după adoptarea măsurilor menite să stimuleze creşterea economiei.

În Irlanda de Nord, liderii prezenţi la summit-ul G8 (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Canada, Japonia şi Rusia) au apreciat că este extrem de necesară o întărire suplimentară a reglementărilor care să sprijine Zona Euro şi în special realizarea unei uniuni bancare. În declaraţia finală ce va fi publicată la sfârşitul summit-ului G8, liderii celor opt state puternic industrializate vor anunţa că actuala criză din Zona Euro s-a atenuat, dar regiunea rămâne în recesiune şi de aceea este necesară adoptarea reformelor. Mâine, miniştrii de Finanţe ai Zonei Euro ar urma să discute planurile de realizare a unei uniuni bancare în Europa, înaintea summit-ului liderilor UE de săptămâna viitoare. Eurogrupul va trebui să încerce să armonizeze poziţiile prezentate de Banca Central Europeană şi Germania, care au opinii diferite cu privire la cât de rapid ar trebui introdus un sistem pentru soluţionarea băncilor cu probleme. De asemenea, există o diferenţă de opinii cu privire la obligarea marilor deponenţi de a suporta o parte din pierderile băncilor cu probleme, aşa cum s-a întâmplat în cazul Ciprului.

FĂRĂ RĂSCUMPĂRĂRI Liderii ţărilor din G8 şi-au afirmat, ieri, refuzul de a plăti răscumpărări în cazul răpirii cetăţenilor lor de către terorişti, a anunţat cabinetul premierului britanic, David Cameron. Şefii de stat şi de guvern reuniţi la Lough Erne, în Irlanda de Nord, le-au cerut companiilor să refuze să plătească răscumpărări. Marea Britanie, care nu a plătit niciodată răscumpărări pentru cetăţenii săi luaţi ostatici, doreşte ca şi partenerii săi G8 să-şi ia acelaşi angajament pe această temă. Conform unor surse britanice, „industria luării de ostatici” a generat aproximativ 70 de milioane de dolari reţelei teroriste al-Qaida în ultimii doi ani. Al-Qaida din Maghrebul islamic (Aqmi) a obţinut astfel aproximativ 33 de milioane de euro în ultimii trei ani, au precizat sursele citate. Nicio ţară nu recunoaşte public că a plătit răscumpărări răpitorilor, pentru a le elibera cetăţenii, însă unele, precum Italia, sunt mai puţin intransigente în legătură cu această regulă. Franţa, care are cel puţin şapte ostatici din Africa, a adoptat oficial doctrina britanică privind plata răscumpărărilor în cazul luării de ostatici după alegerea preşedintelui Francois Hollande, în mai 2012.