Reprezentanţii comunităţii internaţionale s-au pus de acord, marţi, la Londra, cu privire la necesitatea ca Muammar Gaddafi să renunţe la puterea pe care o deţine de 42 de ani în Libia. Diplomaţi de rang înalt din 40 de ţări şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, printre care ONU, NATO şi Liga Arabă, au susţinut că regimul Gaddafi trebuie să se sfârşească. Şeful diplomaţiei britanice, William Hague, a mărturisit pentru presă că subiectul înarmării rebelilor anti-Gaddafi pur şi simplu nu a fost abordat de participanţii la conferinţă. Aceste comentarii sugerează că această coaliţie internaţională sub egida ONU acţionează deocamdată pentru a-i apăra pe civilii libieni ameninţaţi de perspectiva unui masacru şi ezită încă să se pună deschis de partea rebelilor anti-Gaddafi, ale căror obiective şi motivaţii rămân deocamdată neclare. Premierul din Qatar, şeicul Hamad Bin Jabr al-Thani, a lăsat însă o uşă deschisă pentru o eventuală decizie de a-i înarma pe rebelii libieni, în cazul în care loviturile aeriene ale coaliţiei nu vor reuşi să-i protejeze pe civilii libieni de represaliile liderului de la Tripoli. Qatarul, care i-a recunoscut pe rebeli drept reprezentanţii legitimi ai statului libian, doreşte să-i ajute pe aceştia să vândă petrol pe piaţa internaţională. În timp ce diplomaţii îşi repetau apelurile către Gaddafi de a părăsi Libia, au existat totuşi puţine semnale cu privire la o creştere a presiunii internaţionale pentru a-l determina pe Gaddafi să renunţe la putere. În acest context, puterile participante la conferinţa despre viitorul Libiei de la Londra au susţinut necesitatea unor noi sancţiuni împotriva regimului Gaddafi, sub egida ONU, dar acest subiect nu a fost elaborat. Marea Britanie, Germania, SUA şi Elveţia au luat deja decizia de a îngheţa fondurile şi bunurile ce-i aparţin lui Gaddafi, familiei sale şi apropiaţilor săi.

Obama, dezaprobat de americani. Preşedintele SUA s-a declarat convins, marţi, că liderul libian va ceda, până la urmă, presiunilor militare şi diplomatice şi va părăsi puterea, dar nu a exclus înarmarea opoziţiei, dacă operaţiunea în curs nu slăbeşte suficient regimul libian. Obama a avertizat, totodată, contra unei intervenţii directe în Libia, pentru îndepărtarea colonelului Gaddafi şi a amintit “eroarea care a costat vieţi şi credite bugetare”, reprezentată, în opinia sa, de invazia Irakului, în 2003, pentru înlăturarea lui Saddam Hussein de la putere. Obama a remarcat că anturajul lui Gaddafi, având în vedere presiunea actuală asupra regimului, l-ar putea abandona pe liderul libian.

Aproape jumătate dintre americanii cu drept de vot se opun angajamentului ţării lor în Libia, conform unui sondaj publicat ieri, care scoate în evidenţă riscurile asumate de preşedintele Obama în gestionarea conflictului. Conform sondajului realizat de Universitatea Quinnipiac, 47% dintre alegătorii chestionaţi se opun angajamentului SUA în Libia, în timp ce 41% sunt de acord cu acesta. Dacă 53% dintre persoanele intervievate sunt de acord cu tirurile de rachete americane cu rază lungă de acţiune pentru distrugerea apărării aeriene a Libiei (33% sunt împotrivă), 48% (faţă de 41%) estimează că SUA nu ar trebui să-l înlăture pe liderul libian cu forţa, eventualitate exclusă de Obama. Conform aceluiaşi sondaj, Obama are în prezent cea mai redusă cotă de încredere de la începerea mandatului său, în ianuarie 2009. 42% sunt mulţumiţi de activitatea lui, iar 48% nemulţumiţi, mult sub media ultimelor sondaje, care estimau cota de încredere a lui Obama la 48-51%. De asemenea, conform Quinnipiac, 50% dintre americani apreciază că Obama nu merită să fie reales, în timp ce 41% au o părere contrară. Sondajul a fost realizat telefonic, între 22 şi 28 martie, pe un eşantion de 2.069 persoane înscrise pe listele electorale. Marja de eroare este de 2,2 puncte procentuale.

Fregată din Bulgaria la operaţiunile NATO din Libia. Bulgaria a anunţat ieri că va participa cu o fregată la operaţiunile NATO de impunere a unui embargo asupra armelor împotriva Libiei. Fregata Drazki, cu 160 de oameni la bord, a fost mandatată să se alăture forţelor NATO din largul coastelor Libiei, la 15 aprilie, pentru o perioadă de până la trei luni. Misiunile sale vor fi să păzească, escorteze, controleze, respingă sau să reţină nave, conform Rezoluţiilor 1.970 şi 1.973 ale Consiliului de Securitate al ONU. În pofida faptului că mandatul acesteia este de trei luni, fregata nu ar trebui să rămână în Mediterana mai mult de o lună, după care va fi înlocuită de o altă navă NATO, a declarat ministrul Apărării, Aniu Anghelov. Bulgaria, membră NATO din 2004, nu s-a alăturat operaţiunilor de impunere a unei zone de interdicţie în spaţiul aerian libian, din cauza aviaţiei sale depăşite.

China se opune operaţiunii din Libia. Preşedintele chinez, Hu Jintao, i-a spus, ieri, preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, că se opune operaţiunii occidentale din Libia şi a subliniat că aceasta probabil va complica situaţia. Sarkozy i-ar fi spus lui Hu că şi Franţa favorizează o soluţie diplomatică. China s-a abţinut de la vot în Consiliul de Securitate ONU pe tema rezoluţiei privitoare la Libia. Sarkozy s-a oprit la Beijing, înainte de un seminar al G20 pe chestiuni monetare internaţionale. El urmează să ajungă şi în Japonia, fiind primul şef de stat care vizează această ţară de la seismul din 11 martie.