Degradat şi lăsat în paragină în ultimii ani, stadionul pe care FC Farul şi-a disputat meciurile oficiale de-a lungul existenţei sale ar fi trebuit să treacă în administrarea Consiliului Local Municipal printr-o Hotărâre de Guvern. Proiectul a trecut de votul consilierilor municipali, s-au întocmit actele necesare, însă totul s-a blocat din cauza unui motiv surprinzător. Chiar dacă a fost aprobată încă din 2005 de către Comitetul Director al clubului FC Farul, care deţinea în concesiune arena în acea vreme, schimbarea denumirii stadionului din “Gheorghe Hagi” în “Farul” nu a fost operată oficial. Şi cum în toate actele pentru preluarea bazei sportive se menţionează stadionul “Farul”, proiectul se întoarce la vot în Consiliul Local Municipal, fiind luat în discuţie în şedinţa de vineri.

Oraş cu aproape 300.000 de locuitori, Constanţa suferă la capitolul infrastructură sportivă. Toate bazele sportive de mari dimensiuni au fost ridicate în urmă cu mai mult de o jumătate de secol, iar lipsa investiţiilor din ultimii ani a făcut să ajungă într-o stare deplorabilă. Cel mai mult a avut de suferit cel mai mare stadion al oraşului, aflat în strada Primăverii, unde şi-a disputat meciurile de pe teren propriu echipa-fanion a fotbalului constănţean, FC Farul. Arena, care a găzduit şi partide oficiale ale naţionalei României, este obiect de dispută între Consiliul Local Municipal şi Consiliul Judeţean, ambele entităţi dorind să o preia pentru lucrări de reabilitare. Transferul de la Ministerul Tinerului şi Sportului a întârziat însă dintr-un motiv surprinzător.

CONSTRUIT PE O GROAPĂ DE GUNOI

Stadionul de pe litoral are o istorie aparte, fiind ridicat în urmă cu peste şase decenii cu ajutorul deţinuţilor politici. Chiar şi proiectul a fost făcut de un arhitect condamnat de autorităţile comuniste. Construcţia a început în 1953, iar locul ales a fost la marginea oraşului, în apropierea lacului Tăbăcărie, unde se aruncau deşeurile. Doi ani mai târziu, a răsărit o arenă din piatră, asemănătoare în multe privinţe celor din Grecia Antică. În mod oarecum ironic, comuniştii au denumit-o “1 Mai”, cu referire la Ziua Internaţională a Muncii, deşi a rezultat în urma chinului la care au fost supuşi contestatarii regimului. Cu o capacitate de 25.000 de locuri, stadionul a fost dotat în 1970 cu o instalaţie de nocturnă, fiind primul din provincie unde s-a jucat la lumina reflectoarelor.

CONCESIONAT CĂTRE FC FARUL

După Revoluţie, denumirea a fost schimbată în “Farul”, după numele echipei, şi s-au făcut ample lucrări de modenizare. S-a mai construit o peluză, s-au schimbat gazonul şi sistemul de irigare, s-au montat scaune, a crescut puterea nocturnei, iar stadionul a devenit eligibil pentru a găzdui evenimente de nivel internaţional. În 2001, prin Hotărâre de Guvern, arena a fost transferată de la Ministerul Tineretului şi Sportului în concensiunea clubului FC Farul pentru o perioadă de 49 de ani. Condiţia principală era întreţinerea stadionului şi păstrarea acestuia la nivel competiţional. Iar condiţiile au fost îndeplinite pentru o bună perioadă de timp, motiv pentru care naţionala României a disputat meciuri importante în oraşul de la malul mării.

HOCUS-POCUS CU NUMELE

În mod curios şi cu totul neaşteptat, arena a fost botezată în anul 2000 cu numele celui mai mare fotbalist din toate timpurile, Gheorghe Hagi. Decizia a surprins cu atât mai mult cu cât este anormal să fie denumite obiective cu numele unor personalităţi aflate în viaţă. Constănţean get-beget şi lansat în fotbal de FC Farul, nici Hagi nu a părut foarte mulţumit de această iniţiativă, dar schimbarea s-a produs. Cinci ani mai târziu, la presiunea galeriei echipei de fotbal, nemulţumită de faptul că fostul căpitan al naţionalei a acceptat să antreneze alte echipe din Liga 1, Comitetul Director al clubului de pe litoral a votat revenirea la fosta denumire, Farul. Hotărârea a fost însoţită de un adevărat circ, sigla amplastă pe frontispiciul tribunei oficiale fiind înlăturată cu un entuziasm de neînţeles. Schimbarea patronului FC Farul a însemnat şi începutul degradării stadionului. Timp de şapte ani nu s-a mai făcut nicio investiţie.

LĂSAT ÎN RUINĂ

Dispariţia grupării de legendă a fotbalului constănţean, produsă în urmă cu aproape un an şi jumătate, a însemnat “condamnarea” arenei. O parte din tribune s-au prăbuşit sub greutatea timpului, copacii şi boscheţii înalţi au crescut peste tot, curtea a devenit un depozit de deşeuri şi resturi menajere, tribuna oficială şi vestiarele s-au degradat, iar suprafaţa de joc s-a deteriorat, după ce a fost tăiată alimentarea cu apă curentă, din cauza neachitării facturilor. În toată această perioadă, au existat iniţiative pentru ca stadionul să revină la Ministerul Tineretului şi Sportului, însă guvernele care s-au succedat la conducerea ţării au ignorat problema. Abia după ce societatea care administra clubul a intrat în faliment s-a luat hotărârea ca ministerul să preia din nou arena. Lipsa fondurilor a făcut ca degradarea să continue şi doar intervenţia suporterilor, care au făcut muncă voluntară, renovând vestiarele şi îndepărtând gunoaiele şi ierburi, a ţinut arena pe linia de plutire.

PROIECT DE REABILITARE

Numeroasele semnale de alarmă, dar şi presiunile publice au determinat autorităţile locale să se implice, însă stadionul a devenit obiect de dispută între Consiliul Local Municipal şi Consiliul Judeţean. Consilierii ambelor au votat un proiect prin care şi-au exprimat dorinţa de a prelua întreaga bază sportivă. Câştig de cauză pare să fi avut Consiliul Local Municipal, forul administrativ al oraşului de la malul mării. În acest sens, au fost demarate diligenţele pentru obţinerea unei Hotărâri de Guvern care să treacă stadionul în administrarea autorităţilor locale. Planul era ca în scurt timp să se înceapă reabilitarea arenei, astfel încât să poată găzdui din nou partide oficiale, dar şi evenimente cultural-artistice, iar fondurile urmau să vină de la bugetul local, dar şi de la cel central, prin Compania Naţională de Investiţii.

BLOCAJ LA DENUMIRE

Mutarea s-a blocat însă dintr-un motiv ameţitor. În documentaţia pentru acest proiect, baza sportivă figurează sub denumirea Farul, doar că, oficial, încă poartă numele lui Gheorghe Hagi. Mai exact, chiar dacă, în 2005, Comitetul Director al clubului constănţean a decis schimbarea denumirii, hotărârea nu a fost niciodată operată la nivel administrativ, iar haosul creat de intrarea în faliment a încurcat şi mai mult situaţia. Totul a fost observat abia în momentul în care s-a încercat obţinerea unei Hotărâri de Guvern. Drept urmare, în şedinţa de Consiliu Local Municipal programată vineri se va supune modificarea întregului proiect, ceea ce înseamnă câteva luni de întârziere privind trecerea stadionului în administrarea autorităţilor locale. În plus, şansele de a obţine fonduri de la bugetul central s-au micşorat, ministrul Marius Dunca anunţând că investiţiile vor merge către cele patru stadioane din Bucureşti necesare pentru găzduirea Campionatului European din 2020. În aceste condiţii, arena din Constanţa va primi cel mult o cosmetizare, care să permită găzduirea unor competiţii la nivel secundar. Iar unul dintre cele mai mari oraşe ale ţării va rămâne cu o infrastructură sportivă de mâna a doua.