Să vorbeşti despre Mihai Eminescu, la 161 de ani de când „Luceafărul” geniului său a răsărit pe firmamentul poeziei româneşti, este pe cât de greu, pe atât de necesar. În ciuda râurilor de cerneală care au curs pe tema vieţii şi a creaţiei sale literare, poezia lui Eminescu e inepuizabilă, activitatea sa de jurnalism stârneşte admiraţie, moartea sa suscită în continuare discuţii, iar generaţiile prezente şi viitoare au nevoie de el ca un etalon al geniului, modernităţii şi identităţii naţionale.

Întâlnire la... statuie. În urbea de la malul mării, pe care marele poet a vizitat-o în anul 1882, „Luceafărul” a fost omagiat, sâmbătă, de constănţenii îndrăgostiţi de poezie. Într-o dimineaţă de ianuarie senină şi „primăvăratică”, în jurul orei 10.00, un grup de aproximativ 30 de persoane, în frunte cu sociologul Constantin Lămureanu, se adunase, sâmbătă, pe faleza Cazinoului Constanţa, în faţa bustului care contemplă marea, să-i aducă un omagiu poetului a cărui zi de naştere a devenit Ziua Naţională a Culturii Române. Gestul preşedintelui Asociaţiei cultural-ştiinţifice „Nelinişti metafizice”, de a face o lecţie de cultură şi românism, lângă statuie, a fost apreciat şi s-a dovedit util, mulţi constănţeni oprindu-se în faţa grupului statuar, cei mai în vârstă, pentru a depune o floare, cei mai tineri doar pentru a admira spectacolul omagial, cu cântece, poezii şi evocări.

„Eminescu în literatura universală”. La o oră de la întâlnirea de pe faleză, în centrul oraşului, un grup de scriitori constănţeni şi iubitori de literatură s-a reunit, la sediul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, pentru a vorbi despre Eminescu şi modul în care creaţia sa e reflectată în literatura universală. Rând pe rând, în cadrul întâlnirii moderate de preşedintele filialei USR, Cristina Tamaş, oamenii de cultură au luat cuvântul.

Plecând de la impresiile de fost profesor de literatură în învăţământul liceal, când poezia „Luceafărului” se studia pe îndelete, lect. univ. dr. Nistor Bardu a vorbit despre sonoritatea poeziei eminesciene în limbile germană, engleză şi franceză. La rândul său, temându-se „să nu strice cu vorba” ceea ce a scris cu condeiul, prof. univ. dr. Nicolae Rotund a ţinut să sublinieze unicitatea temei iubirii în poezia eminesciană.

„Este un eveniment special că încă mai venim la icoana lui Eminescu”, a apreciat prozatorul Ovidiu Dunăreanu, care le-a reamintit celor prezenţi despre faptul că Eminescu a militat pentru revenirea Dobrogei la statul român. Acesta a amintit, totodată, despre necesitatea ridicării unei statui la malul mării, în amintirea marelui poet şi despre înfăptuirea acestui proiect concretizat de sculptorul Oscar Han. Despre poet au mai vorbit, recitând şi din creaţiile proprii dedicate „Luceafărului”, Emilia Dabu, Sanda Ghinea, Sorin Roşca, Arthur Porumboiu, Ioan Nistor şi Ion Faiter. Respectând tema propusă, programul manifestării omagiale a fost întregit cu o demonstraţie a modului în care creaţia eminesciană îşi păstrează muzicalitatea în limbile tătară şi turcă, prin intervenţia prof. Guner Akmolla, respectiv a lui Nermin Hogea.