PROPRIETAR... Glorioasa subvenție de stat Prima Casă, care ține-n viață băncile importante, sistemice, va avea un plafon total de garantare de 2,67 miliarde lei în 2017, din care 2,5 miliarde lei e „carburant“ fresh, aprobat luni după-masă prin HG. Restul, adică 175,5 milioane lei, e rămas de anul trecut, din a treia (sau a patra?) suplimentare, fără impact vizibil în datoria publică, pentru că e derogare de la lege, întru luarea prin surprindere a celor în brațele cărora se va sparge acest „cadouaș“ intervenționist-toxic (adică generațiile viitoare - n.r.). Și-acum, puțină metodologie, căci s-a lăsat cu modificări, introducându-se un nou set de definiții ale locuințelor care pot fi achiziționate/construite prin program. Cităm - „Prin locuință nouă se înțelege orice imobil cu destinație de locuință, recepționat la terminarea lucrărilor cu cel mult cinci ani înainte de solicitarea creditului garantat de stat. Și imobilele consolidate și modernizate cu cel mult cinci ani înainte vor intra în categoria locuințelor noi“. Ce-i important este că statul va garanta 50% un credit Prima Casă prin care se cumpără o locuință nouă și doar 40% dacă românul vrea apartament vechi (conform noilor norme). O notă - în lege a apărut sintagma „statul garantează în proporție de până la...“. Să fie o scăpare? Luând în calcul și avansul de 10%, Prima Casă va avea, în acest an, un traseu interesant de urmărit.

...SAU CHIRIAȘ? Tot luni, normele de aplicare ale programului „Prima Chirie“ (un concept atât de hulit de românul născut proprietar) au fost puse în dezbatere publică de Ministerul Muncii. Astfel, șomerii care se angajează la mai mult de 50 km de localitatea de domiciliu vor primi o primă de relocare, reprezentând 75% din cheltuieli (chirie și utilități), fără a depăși 900 lei. Singura condiție este ca veniturile lunare (ale întregii familii) să nu fie mai mari de 5.000 lei. Prima de relocare se acordă lunar, la cerere, timp de maximum trei ani. Sună interesant, mai ales că, potrivit unui raport al Eurostat, țara noastră ocupă locul 11 în UE după prețul locuințelor (deși suntem penultimii la venituri), marcând o creștere cu 2,9% a prețului mediu, în 2015 față de 2010.