SUGATIVA ELENĂ Grecia. Orice analist, economist, broker, bancher, ministru sau consilier care aude „Grecia”, în aceste zile, se înfioară. Statul elen, intrat prea repede în zona euro, cu tot cu evaziune, birocraţie şi corupţie, ţine acum pe loc un întreg continent, depreciază euro şi, implicit, valutele din regiune, între care şi leul, şi provoacă adevărate „sângerări” de capital, în condiţiile în care tot mai mulţi investitori îşi retrag expunerile din zonă. Ajutorul imediat oferit Greciei este unul dintre puţinele puncte de consens ale consiliului informal al liderilor UE, desfăşurat în 23 mai. Cum se strâng banii? Din câte se pare, în orice mod, inclusiv prin redirecţionarea fondurilor structurale de 80 miliarde euro, neutilizate de celelalte state membre ale Uniunii. „O parte însemnată din această sumă ar reveni, în teorie, României, care nu a reuşit să utilizeze decât foarte puţin. În plus, multe dintre fondurile utilizate deja sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite. România are mari dificultăţi în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate”, notează Deutsche Welle (DW). Astfel, România riscă să piardă definitiv sume importante de bani, care, în condiţiile actuale, ar putea fi alocate Greciei.în primă instanţă, şi poate şi Spaniei, potrivit DW.

MĂSURĂ ILEGALĂ Măsura drastică a fost susţinută de majoritatea participanţilor la Consiliu şi, în acest context, preşedintele României, Traian Băsescu, a propus extinderea termenului de utilizare a fondurilor din bugetul 2007 - 2013, de la doi la trei ani. „Astfel, dacă banii ar putea fi cheltuiţi până în 2016, s-ar diminua considerabil riscul ca România să nu utilizeze toţi banii”, a spus preşedintele. Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Europene (MAEur) a precizat vineri că legislaţia comunitară în vigoare nu prevede posibilitatea realocării fondurilor structurale şi de coeziune între statele membre. „Fondurile pierdute de un stat membru se reîntorc la bugetul Uniunii Europene şi apoi se scad din contribuţia viitoare a statelor membre. România nu a pierdut până în prezent niciun euro prin dezangajări automate din totalul fondurilor structurale şi de coeziune de 19,2 miliarde euro, alocate în perioada 2007 - 2013”, spun cei de la MAEur. Potrivit datelor ministerului, la 18 mai 2012, „rata proiectelor aprobate, pentru cele şate programe operaţionale din România, a fost de 82,1 %, iar rata de contractare de 73,5 %”. Ba mai mult, proiectele depuse până la această dată au o valoare de aproape două ori mai mare decât suma alocată României pentru exerciţiul bugetar 2007 - 2013. În concluzie, avem bani de pierdut, nu de dat.