Concernul rus de gaze şi-a reluat ieri, la 07:00 GMT (09:00 ora Bucureştilor) livrările de gaze prin Ucraina către Europa, prin staţia de pompare Sudja (regiunea Kursk). După cum a specificat Direcţia de presă a Gazprom, volumul primei tranşe de gaze la intrarea în sistemul de conducte ucrainean este de 76,6 milioane metri cubi pe zi, dintre care 62,7 milioane de metri cubi vor fi direcţionate, conform contractelor, prin staţia de pompare Orlovka, spre regiunea Balcanilor - România, Bulgaria etc., iar 13,9 milioane metri cubi - spre Republica Moldova. Primii metri cubi de gaze deja au trecut de graniţa ruso-ucraineană, în prezenţa observatorilor internaţionali. Directorul general al Transgaz, Ioan Rusu, a declarat că, în România, gazele ruseşti vor ajunge în cursul zilei de astăzi, el estimînd că este nevoie de o cantitate mai mare de gaze dinspre Rusia spre Ucraina, din cauză că presiunea din conducte a scăzut, după sistarea livrărilor. După cum a precizat Direcţia de presă a Gazprom, volumul primei tranşe de gaze la intrarea în sistemul de conducte ucrainean este de 76,6 milioane metri cubi pe zi, dintre care 62,7 milioane de metri cubi vor fi direcţionate, conform contractelor, prin staţia de pompare Orlovka, spre regiunea Balcanilor - România, Bulgaria, iar 13,9 milioane metri cubi - spre Republica Moldova. România importă gaze naturale exclusiv din Rusia, prin intermediul mai multor companii precum Imex Oil, Conef, Wintershall. Importurile sînt realizate prin două puncte, respectiv Isaccea 2 şi Medieşul Aurit. Din debitul total de gaze livrat României, aproximativ 70-75% era livrat prin Isaccea 2 şi restul prin Medieşul Aurit. Înainte de această criză a gazelor, România importa din Rusia aproximativ 10 milioane metri cubi de gaze naturale pe zi.

Observatorii UE, prezenţe permanente în Ucraina?

Adjunctul şefului delegaţiei Comisiei Europene, Paul Vandoren, a declarat că prezenţa în staţiile de măsurare a observatorilor însărcinaţi să verifice tranzitul gazelor ruseşti către Europa ar putea deveni permanentă. „Din cîte cunosc eu, mandatul observatorilor nu este limitat în timp. Este, totuşi, prea devreme să afirmăm că prezenţa lor va fi permanentă. Prezenţa observatorilor în staţiile de măsurare este prevăzută de protocolul cu privire la verificarea tranzitului gazelor semnat între Moscova şi Kiev şi mediat de UE. Observatorii se află în perimetrul a cinci staţii din Rusia, cinci staţii din Ucraina şi cîte o staţie în România şi Slovacia. Potrivit adjunctului şefului reprezentanţei CE la Moscova, prioritară este “garantarea tranzitului gazelor pe teritoriul ucrainean către UE fără nici un obstacol”.

Băsescu împărtăşeşte opinia lui Putin în privinţa crizei gazelor

România împărtăşeşte opinia Moscovei, conform căreia Kievul este responsabil pentru blocarea tranzitului gazului rusesc spre Europa, i-a spus, marţi seara, preşedintele român, Traian Băsescu, premierului rus Vladimir Putin, într-o conversaţie telefonică, a anunţat Guvernul rus, citat de RIA Novosti. „Putin i-a transmis preşedintelui României că Ucraina blochează gazul care tranzitează teritoriul său şi care este destinat clienţilor europeni, că gazul rusesc al cărui tranzit a fost reluat parţial marţi dimineaţă nu trece prin reţeaua de distribuţie ucraineană, care rămîne închisă”, a anunţat serviciul de presă al Guvernului rus, citat de agenţia rusă RIA Novosti, în pagina electronică. „Preşedintele român s-a declarat serios preocupat şi a indicat că împărtăşeşte poziţia Rusiei privind responsabilitatea Ucrainei pentru blocarea tranzitului gazului spre Europa”, adaugă sursa citată. Reamintim că, în urmă cu o zi, La Bruxelles, Băsescu a refuzat să dezvăluie conţinutul primei sale convorbiri cu Putin, afirmînd că nu are niciun motiv să facă acest lucru. Cu această ocazie, şeful statului român a afirmat că nici Putin nu va face publică discuţia ce a avut loc între ei.

Kievul explică problemele de tranzit prin presiunea slabă a gazului livrat de Rusia

Kievul a recunoscut ieri că a blocat gazul rusesc destinat Europei din cauza “condiţiilor de tranzit inaccetabile” impuse de Gazprom, a declarat purtătorul de cuvînt al Naftogaz, Valentin Zemlianski. Anterior, vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, acuzase Ucraina că blochează livrările de gaz rusesc spre Europa. La rîndul ei, Ucraina a invocat, ieri, presiunea slabă a gazului livrat de Rusia pentru a-şi justifica dificultăţile în ceea ce priveşte transportarea acestuia spre UE, a declarat premierul ceh Mirek Topolanek, preşedintele în exerciţiu al UE. Topolanek a precizat că i-a telefonat premierului ucrainean, Iulia Timoşenko, pentru a-i “cere explicaţii privind cauzele pentru care întîrzie reluarea furnizării gazelor”. “Premierul ucrainean a evocat dificultăţi tehnice, mai exact faptul că presiunea gazului care soseşte din Federaţia Rusă este prea slabă”, a precizat Topolanek. “I s-a recomandat să ia imediat legătura cu experţii Eurogas (Federaţia europeană a industriilor gazului - n.r.), care sînt pregătiţi să ajute Ucraina să îşi rezolve problemele tehnice”, a adăugat acesta. “Premierul ucrainean a promis că va face acest lucru”, a conchis Topolanek. Rusia şi Ucraina şi-au luat angajamentul luni de a relua tranzitul gazelor către statele UE, dar nu au respectat acest angajament. Companiile celor două ţări - Gazprom şi Naftogaz - împiedică observatorii UE să intre liber în sălile de control ale centrelor lor de distribuţie din Moscova şi Kiev.

Rusia crede că SUA “orchestrează” acţiunile Ucrainei în criza gazelor

Gigantul rus al gazelor naturale, Gazprom, a acuzat, ieri, SUA că „orchestrează” acţiunile Ucrainei în disputa dintre Moscova şi Kiev pe problema gazelor. “Am crezut că s-a deschis uşa gazelor ruseşti, însă ucrainienii au blocat-o din nou”, a declarat directorul general adjunct al Gazprom, Aleksandr Medvedev. “Pare că ei (ucrainienii - n.r.) dansează pe muzica orchestrată nu de Kiev, ci din afara ţării”, a spus Medvedev, adăugînd că se referă la un acord încheiat între Ucraina şi Statele Unite. Oficialul rus nu a precizat la ce acord a făcut referire.

Criza gazelor este exploatată de susţinătorii energiei nucleare

Co-preşedintele grupului Verzilor din Parlamentul European, Daniel Cohn-Bendit, a apreciat, ieri, că adepţii energiei nucleare din UE se folosesc de criza gazelor pentru promovarea acesteia. „Are loc o exploatare totală a acestei crize de către cei care vor relansarea energiei nucleare”, a declarat el. “Trebuie să ne opunem acestei exploatări”, a adăugat el, pledînd împotriva relansării, în Slovacia, a unui vechi reactor de tip sovietic, oprit la sfîrşitul anului 2008. “Nu există nici un motiv pentru redeschiderea acestei centrale, care este periculoasă, de tip Cernobîl. Dovada: în timpul necesar pentru repunerea în funcţiune a reactorului nuclear nu va mai exista criza gazelor. Toate acestea sînt discuţii fără sens, nu au nimic de-a face cu criza actuală”, este de părere deputatul european. Premierul slovac, Robert Fico, a declarat, luni, că a amînat luarea deciziei de reactivare a vechiului reactor sovietic, de tip VVER-440/230, al centralei de la Jaslovske Bohunice. Cohn-Bendit a insistat asupra necesităţii dezvoltării energiilor regenerabile în UE. O dezvoltare care “necesită timp”, dar nu mai lung decît pentru construirea unei centrale nucleare, a spus el. “Nu am crezut niciodată că energia nucleară reprezintă viitorul”, a declarat preşedintele liberalilor, Graham Watson. “Dar înţeleg dezbaterea şi ţările cele mai dependente de petrolul şi gazele ruseşti, care trebuie să asigure alimentarea cu energie a cetăţenilor şi industriei lor”, a adăugat acesta. Partidul Popular European (PPE, conservatori) a apărat relansarea energiei nucleare. “Energia trebuie să fie utilizată în ansamblul ei, iar cea nucleară face parte din acesta, politica nucleară face parte din politica energetică europeană”, a subliniat preşedintele grupului, Joseph Daul. “Criza a scos la iveală importanţa şi mai ales utilitatea energiei nucleare”, a declarat conservatorul Jacek Saryusz-Woslki, preşedintele Comisiei Afacerilor Externe. Energia nucleară, folosită de 15 dintre cele 27 de state membre ale UE pentru producerea de energie electrică, rămîne un subiect de controversă în Europa.